Last Night in Soho

ROIMAGE 2000 prezintă

PENTRU DIANA

A FOST ODATĂ-N SOHO

Ce rochie frumoasă!

Mulţumesc.

Fabuloasă!

Ce creaţie e?

Eloise Turner.

Ce creaţie e?

Eloise T, desigur.

E.T.

Ellie Turner.

Sunt veşti bune, nu?

Eloise, corespondenţa!

- Ellie! - Vin!

Ce scrie?

- Mă duc la Londra! - Ştiam eu.

Mă duc la Londra!

Sigur pot să iau toate astea?

Eu te-am făcut dependentă, nu te pot lipsi de ele acum.

Ai destul loc?

- N-ai nevoie de şosete? - Şosete.

Am făcut asta în una dintre primele dăţi în care am fost cu mama ta la Londra.

Magazinele... Ne uitam la toate hainele.

Liberty. Selfridges. Strada Carnaby.

Vânzătoarele îngâmfate ştiau că nu ne permitem nimic, dar nu ştiau că le putem copia.

Ia-o!

Nu pot, bunico.

Adu-o tu după ce mă instalez.

Luam cina la Criterion, ca în poză.

N-am mâncat acolo, nu ne permiteam.

Am făcut o poză afară şi ne-am dus la Wimpy.

Când o să fiu mare creatoare de modă, o să mergem acolo. Bine?

- Nu cred că mai există Wimpy. - Ştii ce vreau să zic.

Ştiu cât de mult îţi doreşti asta. Era şi visul ei.

- Dar Londra nu e cum îţi imaginezi. - Bunico!

- Trebuie să-ţi porţi de grijă. - Ştiu.

- Eu tot o spun. - Sunt mulţi ticăloşi, o să fiu atentă.

- Nemernici! - Sunt dură, pot să-i bat.

Londra poate fi copleşitoare.

Poate că a fost prea mult pentru mama ta. Ea nu avea harul tău.

Harul meu?

Nu simţea lucrurile, nu le vedea ca tine.

Mă tem că o să fii copleşită.

Bunico, nu trebuie s-o fac doar pentru mine.

Îmi doresc s-o fac pentru ea.

Poate că n-o să fie aşa de rău.

Poate că acolo n-o să-mi amintească totul de ea.

Bine.

În plus...

N-am mai văzut-o pe mama de mult timp.

Pa!

- Mă suni? - Ştii bine că da.

Dacă e prea mult pentru tine, îmi spui?

- În oraş? - Aici.

Te rog, nu-ţi face asta. Şi nu mi-o face nici mie.

Te iubesc!

Ellie!

Vreau să fim amândouă acolo.

- N-o să vă dezamăgesc. - N-ai cum.

Puţin mai în faţă. Hai!

- Pe strada Charlotte. - Cu mare plăcere.

E prima oară când vii?

Am mai fost o dată cu mama, dar eram mică.

- Arată cu totul altfel acum. - Se schimbă foarte repede.

Dar nu-ţi face griji, e aceeaşi veche Londră.

Bine.

- Ce te aduce aici? - Învăţ la London College of Fashion.

- Eşti model? - Nu.

Creez haine. Vreau să fiu designer.

Dar ai putea fi model. Ai picioare frumoase.

- Ce e pe strada Charlotte? - Căminul studenţesc.

Sunt doar fete acolo? Dacă toate supermodelele sunt pe strada Charlotte, o să mă vedeţi des.

- Poate ţi-ai găsit primul obsedat. - Cobor aici.

- Mai avem de mers câteva străzi. - N-am destui bani.

Găsim noi o soluţie. Noaptea e periculos pentru fete pe aici.

- Vreau să fac cumpărături. - Cum vrei tu.

Scuză-mă, pot să te ajut cu ceva?

Iertaţi-mă...

- Vrei să te ajut? - Mă descurc.

- Nu pare. - Dar mă descurc.

- Tu eşti Eloise? - Da.

Arăţi a Eloise.

- Ellie. - Eu sunt Jocasta.

- Ţi-au scris greşit numele de familie? - Nu, am renunţat la el.

E mai interesant să foloseşti doar numele de botez.

Ca atunci când eşti atât de celebră în meseria ta, că poţi să-ţi spui doar Kylie.

- Minogue? - Jenner.

A fost un exemplu prost. Dar câte Jocasta cunoşti?

- Niciuna. - Exact.

Nu te deranjează că am ocupat patul de la fereastră, nu?

Nu.

Dacă nu ajungem să ne strângem de gât poate facem schimb semestrul viitor.

- De unde eşti? - Din Redruth. În Cornwall.

- Îmi pare rău... - Cornwall. La ţară.

Nu, te-am auzit. Dar îmi pare rău.

- Dar tu? - Din Manchester.

Dar m-am mutat aici în anul de vacanţă.

Am primit o stagiatură la un atelier din Savile Row.

Eu am stat în Redruth şi mi-am făcut propriile haine.

Bănuiam eu că tu ai făcut asta.

Asta e o creaţie Bouchra Jarrar. Înainte să se angajeze la Lanvin, evident.

- Fumezi? - Nu.

- Ai voie să fumezi aici? - Am scos bateriile alarmei.

Pot să ies, dacă te deranjează.

Nu, e în regulă.

Am încercat vaping, dar arăţi ca un imbecil.

Aşa e.

- Cu ce se ocupă tatăl tău? - Nu-l cunosc.

- Ştiu cum e. Şi mama? - A murit.

Ştiam eu că avem ceva în comun.

Aveam 15 ani când a murit. Tu?

- Şapte. - Erai mică.

Probabil că e mai uşor la vârsta aia.

Nu că ar fi un concurs.

Prospături!

Doamne! E o creaţie Bouchra Jarrar?

Eşti perspicace! Da, înainte să se angajeze la Lanvin, evident.

Colega mea de cameră, Eloise.

Şi-a făcut hainele pe care le poartă. Fantastic!

Noi am venit cu cele mai bune haine, iar ea poartă propriile creaţii.

Ar trebui să-i spunem Ellie Tupeista.

Şi ţie cum să-ţi spunem?

De mâine-dimineaţă o să mă ştiţi drept Jocasta Uraganul.

- Vă cunoaşteţi de dinainte? - Da, de mult. Vreo 15 minute?

Cam aşa ceva.

Suntem în clubul mamelor moarte. S-o ia dracu' de leucemie, nu?

- Oribil! - Da, e o porcărie.

Dar mă motivează în munca mea.

Mama ta ce a păţit?

Era bolnavă... Psihic.

S-a sinucis.

Îmi pare rău. Nu trebuia să întrebăm.

- A trecut mult de atunci. - Eşti foarte curajoasă.

Foarte curajoasă!

Un unchi al meu de gradul doi s-a sinucis. S-a spânzurat.

Ştiu cum e.

- Şi tu eşti curajoasă. - Foarte.

Eşti prima oară la cămin?

Trebuie să-ţi marchezi teritoriul.

Să trecem la artileria grea. Hai să ne punem pe treabă!

Chiar vrei să fii mahmură în prima zi?

Mai taci! Vorbeşti despre viitor. Dă-l în mă-sa!

Trebuie să trăim în prezent.

Târfelor... Pentru Soho!

Pentru Soho!

- Hai, Ellie, ţine pasul! - Londra!

O să-ţi placă!

- Haide! - Putem trece.

Am fost cu un irlandez de două ori. Acelaşi tip, dar în două ocazii.

Era irlandez.

Simt că le înţeleg cultura.

- Priviţi şi învăţaţi! - Iubesc Irlanda.

Scuză-mă, domnişoară. Mi-a murit scula. Pot s-o îngrop în fundul tău?

Încearcă replica asta cu Eloise. Sigur e o panaramă după ce bea ceva.

Bine...

Hai, intră în joc!

Boboacele sunt un blestem şi o binecuvântare.

Urăşti beţivii?

Fă-te barman! Facem angajări

Ce porcărie! E plictisitoare. Are un aer de religioasă.

E de la ţară?

A venit în prima zi la LCF cu haine făcute de ea!

- A fost cam mult. - Pomeneşte moartea mamei ei.

Cine face aşa ceva ca să atragă atenţia?

- E ciudată. - Foarte.

Pun pariu că-şi taie venele până de Crăciun.

- Nu poţi spune asta. - Dar e adevărat.

Jocasta!

Hai, mai mergem la trei baruri până să se deschidă cluburile.

Treci încoace!

- Ce asculţi? - Nimic acum.

Chiar îţi place muzica asta de babă? Câţi ani ai?

Tu vorbeşti?

N-ai pus muzică irlandeză techno la Toucan?

E a ta.

Nu-l băga în seamă! Eu sunt John.

Ellie.

Rahat! E cutia ta, nu?

Ia-o!

Nu!

- Yasmine Rogers? - Aici!

- Gemma Boker? - Aici.

- Poppy Porter? - Aici.

- Eloise Turner? - Ellie.

- Scuze. Care era întrebarea? - Eşti prezentă?

Da.

Serena Lowe?

Ce face marea mea creatoare de modă?

Bine.

I-ai cucerit pe toţi?

- Nu ştiu, bunico. - Eu sunt sigură că da.

Nu mi-ai spus cum e unde stai.

E grozav. Foarte modern.

- Cum e colega ta de cameră? - Jocasta.

- E de treabă? - Da, te distrezi cu ea.

Ce bine!

- Un pic prea mult. - Minunat!

Credeam că ai nevoie de timp ca să te obişnuieşti cu atâţia oameni.

- Nu e prea mult, nu? - Nu, mă descurc.