The Last Kingdom

Eu sunt Uhtred, fiu al lui Uhtred.

M-am născut ca nobil al Angliei.

Strămoșii noștri au luat acest pământ,

și vei muri pentru el, dacă este nevoie.

Mi-am văzut tatăl ucis în luptă, iar pe unchiul meu furându-i pământul.

Am fost luat de către invadatori…

întâi ca sclav, apoi ca fiu al contelui Ragnar.

Fusese familia mea, viața mea…

tânărul Ragnar era fratele meu, și Brida, prietena mea,

până când familia mi-a fost ucisă de Kjartan cel Crud

și de fiul său cu un ochi, Sven,

iar sora mea a fost luată ostatică în ajunul căsătoriei ei.

M-am dus la Alfred, regele saxon al Wessex-ului.

M-am îndrăgostit de o regină păgână, care mi-a văzut sora într-o viziune.

Uhtred, ea trăiește, și este ținută ostatică în Nord.

În anul 878, la Ethandune,

am luptat alături de Alfred

pentru a-i înfrânge pe danezi, și a-i izgoni din Wessex,

însă cu un preț însemnat.

Uhtred Ragnarson, am un cadou pentru tine.

Regina ta!

Pacea a fost garantată cu ostatici, Brida și Ragnar,

și prin botezarea contelui danez și acceptarea credinței creștine.

În ce-l privește pe Uhtred Nelegiuitul?

Calea mea duce spre Nord,

către vendete, către răzbunare…

și către Bebbanburg.

Destinul este totul.

The Last Kingdom Sezonul 2 Episodul 1

Fără milă!

Fără milă!

Lord?

Lord, ideile sunt convenabile?

Am încercat să evidențiez și curajul și sacrificiul.

Înfruntând un dușman fără teamă.

Dar nu-l văd pe Dumnezeu.

Era acolo, în noi toți.

Fie lăudat.

Vestea victoriei se împrăștie prin tot ținutul.

Oamenii vor auzi că fost dat de la Dumnezeu.

El a fost printre noi.

Aethelflaed, vino cu mine, înainte să-l rănești.

Da, mamă.

Consiliul este plin ochi.

Toți conții împreună cu frații lor au venit să se lăfăie.

Nu toți dintre ei pe merit.

Wessex-ul este în siguranță.

Însă, domnilor conți,

pentru a ține Wessex în siguranță, trebuie să privim dincolo de granițe,

spre Mercia, Anglia de Est, spre Cornwalum, Wales

și spre Nord, către Northumbria

și spre odată mărețul și sfântul oraș al lui Eoferwic,

unde acum, bărbații și femeile creștine, suferă,

sub întunecata domnie a danezilor.

Sunt doi nordici, Sigefrid și Erik,

doi frați fără de Dumnezeu,

cu un apetit vorace pentru pământ, argint, sclavi și război.

Vreau să se afle…

și vreau ca ei să afle…

că Dumnezeu, Alfred și conții de Wessex sunt cu ochii pe ei.

Ziua socotelii va veni!

Faceți loc, faceți loc.

Acesta este palatul regelui Alfred?

Stai! Îndepărtează-te de garda regelui.

Am o scrisoare pe care va dori s-o citească.

Trebuie să mă lăsați să trec!

În scurt timp,

Aethelflaed va fi destul de matură pentru logodnă, apoi pentru căsătorie.

- Doriți o listă a pețitorilor, Lord? - Da.

Trebuie să fie potriviți pentru fiica mea, pentru mama ei,

pentru Wessex și pentru ideea mea a unui ținut unit.

În ce ordine, Lord?

Nu mă întreba, prietene. Mă rog să nu fiu nevoit să aleg.

Am treburi cu regele.

Lord, iartă-mi întreruperea,

vreau să vi-l prezint pe fratele Trew.

Lord, sunt onorat.

Fratele Trew a călătorit dinspre Nord.

Cumberland, din vestul Northumbriei.

Are o scrisoare care vorbește despre o viziune și o profeție.

Din Ceruri, Lord, vă jur.

Abatele Eadred de Cumberland, a visat un chip,

iar acest chip i-a vorbit.

Chipul era al sfântului Cuthbert.

Cuthbert?

Vorbindu-i direct din Ceruri.

Abatele v-a scris în scrisoare instrucțiunile lui Cuthbert.

Pentru saxonii și britonii din Nord, este o urgență.

Suntem pierduți. În mare, suntem conduși de danezi.

Avem nevoie de un salvator creștin.

Salvatorul este Guthred.

Un om care a fost un sclav umil și care și el trebuie salvat.

La îndemnul binecuvântat al lui Cuthbert.

Ușile sunt deschise elementelor naturii, frate Trew,

nimic mai mult.

Se poate face, Lord, se poate aranja…

cu ajutorul și îndrumarea ta.

Și pe care o vei primi, frate Trew, sunt sigur.

Părinte Beocca, voi trimite după tine după ce voi citi scrisoarea,

și asta de îndată, așa că, nu pleca departe.

Nu, Lord.

Influență dincolo de Wessex, Odda.

Trimisă din Ceruri.

Hai, mișcă-te.

Mișcă-te.

Haide.

- Ziua bună. - Asemenea, soră.

Sabia ta.

Asta nu-i sabia ta.

Poți păstra argintul luat, dar nu și sabia.

Te vei întoarce și vei fugi, fato.

Am ucis…

și voi ucide din nou, sunt convinsă.

Dar să sperăm că nu astăzi…

fato.

Bună dimineața, Lord. Mi-a făcut același lucru.

Plecăm.

Nu puteai să mă scuturi puțin?

E timpul să termini cu băutura și curvele și să faci ce avem de făcut.

Sunt ud!

Sabia ți-a fost furată, Lord, împreună cu tot argintul.

Hild!

Am recuperat Suflarea Șarpelui.

Când vei putea să stai în picioare, ți-o voi returna. Acum plecăm.

Eu voi decide când plecăm!

Eu sunt Uhtred, fiu al lui Uhtred.

Nu voi fi educat de o călugăriță!

Are dreptate, Lord. Ați băut toate butoaiele cu orz.

Și nici nu-mi va ține prelegeri un dobitoc!

Dacă bei ca s-o uiți pe Iseult, nu-i aduci nicio onoare.

Amintirea ei ar trebui prețuită,

nu pierdută într-o ceață de bere și sâni.

Sabia mea.

Mergem spre Northumbria, sau la primul han și la prima halbă cu bere?

Ce voi face în Northumbria cu o armată de doi oameni,

o călugăriță și un cârpit în fund?

- Un cârpit în fund de viță regală. - Pregătește-te.

Pentru ce?

Să-l ucid pe Kjartan și pe cei care-l slujesc?

Ai putea începe să te porți ca un lord!

Sau ne putem întoarce în Winchester?

Nu, nu ne putem întoarce în Winchester.

Nu ea ți-a spus că drumul tău duce spre Nord?

Mulțumesc.

Iartă-mă, Lord.

Te rog, Lord.

Fie ca zeii să te protejeze în căutarea ta.

Ce știi tu de zeii mei?

Nimic, Lord. Nu era o insultă.

Sigefrid, lasă-l în pace, e doar un preot.

Vino, frate, avem niște scoțieni de ucis.

Erik!

Orașul va rămâne în mâinile tale.

Este al nostru și trebuie să rămână al nostru.

Mă voi asigura de asta.

Ai destui oameni, ține-i treji

și nu ucide pentru distracție.

Nu, Lord.

Mi-ați făcut o mare onoare, Lord,

deși mi-aș fi dorit să merg cu voi.

Amintiți-vă, mai mult decât argintul, avem nevoie de femei!

Femei cu părul roșu!

Spre zidul de scuturi care ne așteaptă!

Spre bucuria luptei!

Și spre sângele scoțienilor!

Părinte Hrothweard,

te așteptam.

Voi servi masa acum.

Trebuie să ne răzvrătim.

În fiecare zi auzim povești despre ce s-a întâmplat în Wessex.

Chiar în acest moment, frații și-au dus armata spre Nord.

Vor fi plecați luni întregi, poate.

Acum este momentul oportun.

Trebuie să urmăm calea lui Alfred,

și să ucidem fiecare ticălos danez și nordic din Eoferwic,

în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Spirit.

Nu spun o rugăciune aici!

Este un strigăt de luptă!

Fum.

Haideți.

Danezi.

Danezii nu ar măcelări așa alți danezi.

Dacă e un măcel, Lord, și se pare că este,

de ce ne îndreptăm direct spre el?

Suntem curioși.

Luptați cu danezul!

Testați-vă săbiile!

Luptați cu un rahat,

ieșit direct din fundul diavolului!

Îl puteți tăia dar nu-l puteți ucide!

Și dacă el vă ucide, asta e!

Mai mulți proști ca voi!

Lovește-l!

Lovește-l!

Hai, lovește-l!

Lord?

Lord, suntem saxoni, nu e treaba noastră.

Dacă vreți o luptă, puteți lupta cu mine.

Este lordul Uhtred de Bebbanburg și de Wessex!

E sport, Lord, o distracție.