Poldi

297 DE FOTBALIȘTI AU JUCAT ÎN 2004 LA CUPA UEFA.

DOI DINTRE EI RĂMÂN ÎN PREZENT JUCĂTORI PROFESIONIȘTI.

CRISTIANO RONALDO ȘI…

Sincer, nu par de 40 de ani. Ce ziceți? Arăt ca la 40 de ani?

Bine.

Filmați?

- E bine acum? - Cu sunet?

Da.

Sunt Lukas Podolski și filmăm ceva extraordinar.

Documentarele mi se par toate la fel.

Arată cariera…

Momente-cheie, clipuri.

Lukas Podolski, e poziția lui!

Optzeci la sută dintre noi ne scărpinăm la ouă.

Deci nu-i bai.

Mai răsare câte ceva privat.

Al meu…

Puiuț mic!

Antrenorii… Jogi Löw, Thomas Müller, Toni Kroos, Bastian Schweinsteiger…

- Bună! - Oliver Kahn.

Coechipierii.

25 de camere și apoi vorbărie.

Piciorul stâng.

- Piciorul stâng. - Cel mai bun.

Podolski! Nebunie! O iau razna!

- Putere. - Tărie.

Foarte stabil mental.

Jucat bine din nou. Podolski!

Înscrie din orice poziție.

Campion.

- 130 de meciuri. - Legendă.

Podolski. Bravo Germania! Doi la zero. Fotbal la cote maxime.

Asta e măreția unui jucător, pentru mine.

Nimic din ce nu știți deja. După mine, e cam plicticos.

Serios?

- Bine. - Îmi fac timp special. Bine…

Păcat. Aveam multe de zis.

Alți oameni care au de-a face cu mine ar trebui să dea răspunsuri. Indirect.

RESPONSABIL ECHIPAMENT

Familia e importantă.

„Doamnă Podolski, ce nepot ai!”

A zis că mai poate juca vreo cinci ani.

TATĂL

Dacă află, mă omoară.

SORA

- Am auzit multe despre mătușa ta. - Da, sigur…

Mergi la sigur.

Pe urmă apare cealaltă mătușă. „Nu m-ai ales? De ce doar o mătușă?”

O MĂTUȘĂ

Bună!

CEALALTĂ MĂTUȘĂ

Însoțiți-mă…

Vă arăt noua mea casă!

Totul pentru film, pentru documentar. Să fie dramatic!

Să vedem ce o ieși.

Bag viteză!

Lukas Podolski!

- Demențial. - Vrea acțiune.

Așa este el.

Nu pot fi oprit. Mereu în priză!

GERMANIA

Aici am crescut.

- Filmați? - Da.

Bine. Motor!

CĂMINUL PĂRINTESC

- Bună! - Bună!

E marfă să propui un interviu în familie.

Când toți stau la taifas, atunci auzi cele mai tari povești.

De ce râdeți?

„Da, ca atunci…”

Brunet!

Frumoase poze!

Familia mea înseamnă mama, Krysia.

- Aici! - Arată!

Mama jucând handbal.

Numărul șase. Aici.

Tata, Waldemar.

Da! Ia te uită!

- Ce e? - Uite aici!

Nu…

Se bucura că joc la profesioniști.

- Primul contract. - Arată-mi!

Nu arăta așa ceva!

Sora mea, Justina.

Podolski, toți.

- Doamne! Ce tineri eram! - Sfinte! Gigolo!

- Suntem cam țăcăniți. - Da. Duși cu pluta.

- Duși rău. - Da.

Ne îmbăiam patru în aceeași apă.

Umpleam cada. Nu schimbam apa, nu făceam duș.

- Primul intra… - Da, apoi următorul.

- Nasol de ultimul! - Exact!

Umplea mereu mult cada.

- Așa voia. - Mama îl certa. „Nu atâta apă!”

Iar el i-a zis frumușel:

„Mamă, într-o bună zi o să ai apă berechet.

Să faci baie cât vrei!”

- A fost cam… - Da.

- La fel e și acum. - În prezent.

KATOWICE, POLONIA

Mami.

- Mami. - Așa. Bine.

Da?

Elchi, papa bun, grisine!

Ella a făcut cafea!

Ce cafea bună!

- Unu, doi, trei. Bravo! - Iar!

Ella gol!

Nu! Tati gol!

Cartierul nostru general e acum în Polonia.

Ăsta nu.

Aici locuim ca familie. Monika, eu, copiii.

Tata aduce sos pentru Maya.

Louis e deja pe picioarele lui.

Dar, cu cele două fete, eu și Monika avem o rutină zilnică.

Monika a stat mereu în spate. Nu-i place să fie filmată.

Niciodată nu-i va plăcea.

MONIKA PODOLSKI DĂ ÎNTÂIA OARĂ UN INTERVIU.

- Nu știu de ce ai stat. - Test. Unu, doi, trei.

E important să vedeți că nu e doar un fotbalist.

Poldi.

Dar și un tătic.

Că are o latură afectuoasă, blândă și da, cu totul diferită.

De asta am acceptat să particip.

Programul meu zilnic e neschimbat de când am început să joc.

Mă antrenez zilnic.

Apoi am meciuri vinerea, sâmbăta, duminica sau lunea.

- Nu ești în formă. Antrenează-te! - Poftim?

Exerciții de forță. Pentru stabilitate.

Bun. Începem din nou.

Yalla Habibi!

Stai treaz! Distracție plăcută în pat!

Nu uita de prezervativ!

- Soberka, baftă! - Mulțumesc!

Mă gândeam de ceva vreme să revin în Polonia.

Suntem în regiunea Silezia.

Clubul e în orașul Zabrze.

Górnik Zabrze. Acolo joc fotbal.

Zabrze e un oraș muncitoresc.

Zona e cunoscută pentru minerit.

Sunt oameni obișnuiți, fără prejudecăți.

Sosnica e la cinci minute de stadion. De acolo se trage familia mea.

Mergeam la meciuri cu tatăl și unchiul meu.

Mă gândeam de multicel să revin în zona asta, la clubul ăsta.

I-am promis bunicii din Polonia.

Campion mondial.

- Cel mai bun din lume. - Da.

- Nu-i bine? - Ba da!

Sunt în largul meu. Îmi place, de aici mă trag.

IULIE 2024

Prima zi de meci cu Polish Ekstraklasa!

Lech Poznań îi urează bun-venit lui Górnik Zabrze.

Mi-am propus în sinea mea să fie ultimul sezon.

Fac 40 de ani în vară. Sunt pe final de carieră.

Mă voi gândi pe urmă ce fac după aceea, dar etapa asta se încheie.

E parte din proces.

Le hrănesc la șase pe prostovanele astea două.

Haide!

Toți mă știu ca fotbalist. E normal ca documentarul să acopere asta.

Am trăit clipe frumoase. Numeroase. Multe goluri.

URMEAZĂ…

Campion mondial!

Înfrângeri.

Va fi un final urât.

Sunt firești.

Un documentar are 90 de minute sau cam așa ceva. Depinde.

Circa 70-80%, se vorbește despre fotbalist și succesele lui.

Doar 20% prezintă ce face în afara terenului.

Eu aș inversa proporțiile.

GERMANIA

1,2 milioane de euro, da?

Da, să vedem ce vine.

Da?

Lukas s-a schimbat mult în ultimii zece, doisprezece ani.

Lumea se așteaptă să-l vadă pe fotbalist.

Nu pe Lukas, omul de afaceri care a devenit în ultimii ani.

Probabil că va fi ultimul meu sezon.

Până atunci, voiam să fac o colecție

care va fi ultima.

Un perete ca ăsta, iată colecția de adio

a lui Lukas Podolski, împreună cu clubul său.

LP10-X, logo-ul Górnik Zabrze peste tot, mic. Sau la gât.

Cam câte articole vor fi?

- Să facem o propunere? - Da.

Vreau să fac chestii cool, nu așa.

- Da. - Știți?

Aș prefera direcția asta.

Un model cool, un material cool, cu logo vizibil.

Geanta e grozavă, așa simplă…

Nu știu cum se vând piticii de grădină. Sunt tipic nemțești.

Nu știu. Toată lumea are pitici de grădină.

Bine, dar niciunul nu seamănă cu tine.

- Fă unul! - Da?

Ar fi grozav.

Pe urmă îmi spui câți. Pe fund să fie prețul.

Îl trimiți. Mă ocup eu de restul, cu clubul.

Am înțeles.

- Așa, pe repede înainte. - Da.

Au trecut vreo cinci secunde din film.

- Cu ce am făcut. - Clar.