The first 200 lines.
ACEST FILM ESTE FICŢIUNE, UN PRODUS AL IMAGINAŢIEI SCRIITORILOR
ORICE COMPARAŢIE CU PERSOANE ADEVĂRATE NU ARE FUNDAMENT REAL,
CI ESTE DOAR O ILUSTRARE A UNOR EVENIMENTE FICTIVE.
UN FILM ORIGINAL NETFLIX
CRĂCIUN DE CINCI STELE
DEDICAT LUI CARLO VANZINA
CRĂCIUN FERICIT
- Bună ziua, dle preşedinte ! - Bună ziua !
Bună ziua !
- Pinna ! - Bună ziua, dle preşedinte !
Bună ziua tuturor !
Bună ziua !
- Bună ! - Bună ziua, dle preşedinte !
- Bianchini ! - Bună ziua !
Dle preşedinte, ceva de băut ? Whisky, şampanie ?
Mersi, dar trebuie să rămân treaz.
Mi-ar plăcea puţin prosecco.
Prosecco, pe naiba ! Trebuie să fim serioşi.
Aveţi dreptate. Nu mai contează.
O vezi pe fata asta ? Politicoasă, rafinată, cu ochi frumoşi.
- Şi are şi un... - Parcă eram serioşi.
Dar şi manieraţi, Bianchini !
Cum îndrăzneşti să faci presupuneri ?
- Da ? - Aveţi dreptate.
Programul pentru cele trei zile din Budapesta.
Cărămida asta ?
Vă e dor de vremurile în care făceaţi opoziţie ?
Nu pricep, cu toate problemele pe care le avem în Italia,
de ce irosim săptămâna Crăciunului pe întâlniri bilaterale în Budapesta ?
Apropo, Bianchini...
Te ocupi de cadouri.
Chestii utile sau stilate. Fără kitsch, te rog.
Ne trebuie toată cireada după noi ? Parcă ne revizuiam cheltuielile !
Cine sunt ?
Federaţiile Industriei, Întreprinderilor, Artizanilor şi Fermierilor.
A venit şi opoziţia. Ei de ce vin cu noi ?
Dle preşedinte, aveţi o idee foarte democratică despre pluralism.
Dnă senator Rossi, scuze, nu v-am văzut.
Fără trădătorii separatişti din nord,
n-aţi avea majoritate în Senat.
Cu tot respectul, opoziţia reprezintă milioane de cetăţeni.
De fapt, poporul ! Ajunge cu „cetăţenii”.
S-a terminat Revoluţia Franceză.
Oricum, senator Rossi, nu-i cazul să vă plângeţi. Aţi pierdut voturi
pentru c-aţi avut un candidat care servea doar gogoşi. Să vă fie ruşine !
Dvs. să vă fie ruşine ! Aţi promis salariul minim fără să aveţi fonduri.
Şi uitaţi-vă la sondajele de azi-dimineaţă... Veţi vedea.
Bianchini...
- Scădem în sondaje ? - Dacă scădem ? Ne prăbuşim !
Deocamdată.
Sondajele spun că vom mai scădea încă 7-8% în următoarele săptămâni.
- Ar trebui să renunţăm. - Ţine-ţi părerile pentru tine.
Bine ? Pare că te bucuri de dezaprobarea pe care o primim.
Niciodată ! Sunt alături de dvs., cu adevărat loial.
Acum eşti loial ? „Cu adevărat loial”, pe naiba !
Eşti un traseist !
Erai democrat.
- Ca şi dvs. - Nu, eu n-am fost democrat.
Eram progresist. E o diferenţă.
Tu ai sărit în barca câştigătorilor.
Şi ţine minte !
Dacă pică acest guvern,
te întorci la viaţa dinainte. Mai ştii vechea ta slujbă ?
Un secretar comunal pe coclaurile din Guidonia.
Înainte să fiţi prim-ministru şi dvs. eraţi un nimeni.
Taci ! Te-am ales să lucrezi la Roma graţie...
Nu contează.
Ai câştigat alegerile online cu 124 de voturi !
Este incredibil ! Ţi-am oferit un miracol, nu uita.
- E un miracol pentru amândoi. - Cum aşa ?
De la contabil aţi ajuns premier.
- E mama. - Mama ?
- Mama ? - Da, mama.
Nu poţi folosi telefonul de serviciu pentru apeluri private.
- Dar mama şi-a rupt femurul. - Cui îi pasă ?
Nu le pasă nici milioanelor de cetăţeni care ne-au votat.
Dar e bătrână, bolnavă şi neputincioasă...
Nu uita: legalitatea e temelia noastră !
Cred că e al dvs., dle preşedinte.
E legat de muncă !
Alo ?
Da, pot vorbi. E Luigi Di Maio.
Spune !
Avem probleme cu Matteo Salvini ?
Tensiuni ?
Dar acum nu pot ! Plec spre Budapesta, decolăm imediat.
- Mincinos. - Nu-i problemă, mă ocup eu.
„Se ocupă” eu !
Nu făceam mişto de tine, era o glumă. Pa !
BUDAPESTA
În 1873, oraşul Buda s-a unit cu oraşul...
Pesta !
Creând Budapesta, unde acum locuiesc vreo două milioane de oameni.
Mă scuzaţi. E legat de muncă !
Matteo ? Ascult, ce e ?
Ştiu, sunt tensiuni cu Luigi Di Maio. Îl sun eu.
Nu-ţi face griji, îl calmez eu. O fac eu, da.
Guvernul ăsta e casă de nebuni.
E aşa greu să deschizi o uşă ?
- Bine aţi venit ! - Mulţumesc.
Sunt Alberto Fracassi-Torre Rossano.
- Torre Rossano din Marche ? - E numele de familie.
- E ambasadorul nostru. - Încântat.
- Am auzit numai de bine. - Sunt onorat.
- Ce bronzat sunteţi ! - Am fost la munte.
Vi-l prezint pe Ferenc Szabo, reprezentantul guvernului ungar.
- Subsecretar al Afacerilor Externe. - Subsecretar ?
De ce n-a venit ministrul ?
Dle preşedinte, e săptămâna Crăciunului.
Sincer, la ce idei împărtăşesc, ei l-ar fi preferat pe Salvini.
Bine. Să mergem.
Mai repede...
Stimate preşedinte, bun venit în Ungaria !
- Stimate preşedinte, bun venit în Ungaria. - M-am prins, nu-s Renzi.
Mulţumesc, dle subsecretar.
Sunt foarte...
- Onorat să vă cunosc. - ... onorat să vă cunosc.
- Vă mulţumesc mult. - Nu, eu mulţumesc la dvs.
N-aţi fost la Harvard ?
Aşa scria în CV-ul dvs.
Guidonia, Bianchini. Te întorci în Guidonia cu trenul.
- Franco Rispoli. - Încântată.
- Franco Rispoli. - Încântat.
- Franco Rispoli. Mulţumesc. - Încântat.
- Franco Rispoli. - Nu.
- E grădinarul. - Cine ?
Grădinarul.
Şi grădinarul este cetăţean.
Vechea şcoală de grădinărit maghiară e recunoscută mondial.
- Cât va dura ? - Treizeci de minute.
Abia aştept să fac un duş la hotel.
Şi eu.
Stăm la hoteluri diferite: eu în Buda, tu în Pesta.
- E vreo diferenţă ? - Între noi curge Dunărea.
Pinna, nu le ai deloc cu uşile !
Uite ce frumos !
- El e ? - El e !
Putem face un selfie ?
Fireşte, veţi primi multe like-uri când îl postaţi.
- Bună, Rocco ! - Bună !
Putem face un selfie ?
- Eu la mijloc. - Femeia mereu e la mijloc.
Mersi, Rocco !
- Mersi, pa ! - Pa !
- M-a prins de fund ! - Rocco ? Tare !
- Cine era ? - Rocco Siffredi.
- Aşa. - Rocco Siffredi...
S-a însurat cu o unguroaică şi acum stă în Budapesta.
Acest Rocco Siffredi ţine sus stindardul italian.
Da, sus şi drept !
E un bun foarte valoros pentru Italia. Nepreţuit !
Dle preşedinte, sunt directorul hotelului.
E o onoare să găzduim un om ca dvs. în acest hotel istoric.
Onoarea e de partea mea.
Alţi oaspeţi notabili ai noştri: împăratul Franz Joseph,
Kaiserul Wilhelm,
Prinţul de Wales,
preşedintele Macron şi soţia sa, Brigitte,
şi, recent, Paolo Gentiloni din Italia.
E la 19% în sondaje acum... În fine,
sper că mi-aţi dat cea mai bună cameră.
Da, apartamentul imperial.
- Al lui Macron şi Brigitte ? - Întocmai.
La ultimul etaj, cu vedere spre Dunăre.
Acolo au stat şi marii italieni Pupo şi Toto Cutugno.
În fond,
precum Rocco Siffredi, şi ei ţin sus stindardul italian.
Rocco Siffredi îl ţine şi mai sus !
Da, bine, Rocco e Rocco. Acum...
În privinţa securităţii, dacă aveţi nevoie de ceva, vorbiţi cu brigadierul...
Pinna ?
- Brigadierul Pinna, garda mea de corp. - Staţi liniştit, dle.
Pentru dvs., vom crea un zid impenetrabil de securitate.
Nu. Mulţumesc.
Sunt într-o coaliţie, dar nu sunt separatist, nu-mi vreau zid.
Fără ziduri de Budapesta aici...
Să nu-mi puneţi gardă la uşă, vă rog.
Poate nişte oameni la lifturi, discret.
Aveţi un lift privat.
Şi mai bine ! Ca simplu cetăţean, mă opun tratamentului preferenţial.
- Cum doriţi. - Mulţumesc.
Pinna...
Tu ştii cine are voie sus şi cine nu.
Sunt în mâinile tale.
Dle preşedinte, vă conduc la apartament.
Adică... dle super-preşedinte !
Ce-mi place să fiu prim-ministru !
Mamă ?
Walter, ce faci ?
Nu merg telefoanele în Ungaria ?
Te sun de trei ore !
- Era să înnebunesc ! - Pentru că lucrez.
Sunt secretarul prim-ministrului, am multe pe cap.
Pentru taclale sun-o pe Iole.
Nu, mereu se plânge ! „Mi se-nvârte capul,
- ... îmi creşte tensiunea...” - Ce voiai să-mi zici ?
Mai nimic...
Doar că mă apropii de 80 de ani,
sunt în scaun cu rotile fiindcă mi-am rupt femurul.
Am pe cap
No comments yet. Be the first to leave one.