Giannis: The Marvelous Journey

ATENA GRECIA

15 IULIE 2002

Îți mulțumim, Doamne, pentru această reuniune.

Mulțumim, Doamne, pentru înțelepciunea pe care ne-ai oferit-o.

Ne încredem în Tine, să ne călăuzești, să ne protejezi și să ne îndrumi

către orice facem în numele lui Isus.

- Amin! - Amin!

Când ne-am născut, tata nu avea niciun ban.

Știți ce zic...

Dar era cel mai bogat om din lume.

Era cel mai bogat om, fiindcă ne avea pe noi.

Credeți că tata ne privește și e mândru de realizările noastre?

Ar fi foarte mândru de noi. E foarte mândru.

Ar zâmbi.

Pentru el au făcut asta. De asta e un loc liber. În cinstea lui.

Stă chiar acolo.

Având în vedere locul din care provin și ce am pătimit în viață,

familia este cel mai sacru și important lucru,

lucrul cel mai drag mie.

Se poate spune că sunt unul dintre cei mai buni jucători din NBA,

dar eu nu consider asta. Nu simt asta.

Sunt doar un om care muncește din greu și încearcă să supraviețuiască,

deoarece se teme să nu se întoarcă de unde a plecat.

Mi-e frică să nu pierd toate astea.

Mă numesc Giannis Antetokounmpo.

Vreau să joc în NBA.

Oamenilor li se pare că exagerez.

Vreau să fiu MVP.

De asta sunt aici. Mentalitatea asta nu se poate schimba.

În copilărie, am văzut toate mizeriile alea.

Orice mi se spune, nu mă afectează deloc.

- Giannis! - Giannis!

De aceea i se spune Monstrul.

Zâmbiți la cameră!

Încerc să fac ceva de care tatăl meu ar fi mândru.

Ai ceva de oferit către societate.

Antetokounmpo!

Antetokounmpo!

Dumnezeule!

Nu există eșec în sport.

Sunt pași către succes.

UIMITORUL PARCURS AL LUI GIANNIS

EUROBASCHET FIBA SEPTEMBRIE 2022

Cine e ăla? Cine e frumosul ăla de acolo?

HAI, GRECIA!

Înainte de Campionatul Eurobaschet din 2022,

cei patru frați Antetokounmpo...

... au fost selecționați prima oară la echipa națională de seniori.

E un sentiment minunat să pot să particip și să reprezint țara

în acel echipament, alături de frații mei.

E genul de poveste pe care o poți spune nepoților.

Este incredibil să-i văd pe Giannis, Thanasis, Alex și pe Kostas...

HARRIS STAVROU JURNALIST, SPORT24

... în aceeași echipă.

Uneori nici măcar nu vorbesc unul cu celălalt.

Se înțeleg din priviri.

KOSTAS FRATELE MAI MIC AL LUI GIANNIS

E o zicală grecească: „Sunteți apropiați ca fundul de chiloți.”

Ai o relație atât de apropiată cu familia ta,

încât e Kolos kai vraki.

Deci cum sunt fundul tău și chiloții.

E o zicală folosită de foarte mulți greci.

Thanasis încearcă mereu să mă protejeze și să aibă grijă de mine,

iar eu fac același lucru pentru cei doi frați mai mici

pentru că așa ne-a crescut tatăl nostru.

Toți copiii mei sunt în echipa națională,

într-un loc în care eu n-am nici măcar permis de ședere.

E minunat.

VERONICA MAMA LUI GIANNIS

E uimitor.

E o mare responsabilitate să pot purta

acest echipament.

Papanikolaou cu o pasă înaltă pentru Giannis! Un slam dunk incredibil!

În viață, nu primești nimic pe gratis.

Trebuie să meriți tot ce primești.

Și a fost așa de când eram mici.

ACTUL I

NEOBIȘNUIT - NECUNOSCUT - STRĂIN

Am crescut în statul Delta din Nigeria.

Eu sunt igbo. Soțul meu este yoruba.

Soțul meu a spus că ar trebui să plecăm.

Viața în Nigeria în anii '80 și '90

a fost deosebit de complicată.

Au avut loc deversări de petrol care au început să polueze apele.

Oamenii nu aveau acces la apă potabilă.

Autoritățile sanitare spun că funinginea din aer

crește incidența afecțiunilor respiratorii de pe teritoriul statului.

Speranța de viață din regiune este de 40 de ani, cu 10 ani sub media țării.

Oamenii erau forțați să caute oportunități în altă parte.

Europa oferă oportunități pe care nu le vei găsi

în multe țări africane.

Am plecat

căutând pășuni mai verzi,

în căutarea unei vieți mai bune.

De aceea am plecat.

Plecarea a fost o decizie dificilă,

pentru că urma să-mi las copilul

în Nigeria.

L-am lăsat cu bunica.

A fost dificil pentru mine

să plec

fără el.

Când au plecat,

au fost nevoiți să-l lase pe fratele meu Francis, fiindcă...

Drumul era greu, nu era potrivit pentru un copil.

M-am oprit în Grecia și mi-am spus

că e suficient, putem să ne reluăm viața aici.

Visul fiecărui tată

este ca, oriunde s-ar duce, să-i poată oferi

fiului său o educație mai bună.

Trebuie

să ofer o viață mai bună

generației următoare,

din care fac parte copiii mei.

De aceea am decis să plec.

Când au plecat

în căutarea unei vieți mai bune, au spus: „Mergem în altă parte.

„Nu cunoaștem pe nimeni acolo.”

„Economisim acești bani ca să ne ajungă în prima lună,

„iar apoi începem să muncim.”

Tot riscul a căzut

pe umerii părinților mei,

să se ducă într-o țară care nu le vorbea limba.

Cu oameni care nu aveau aceeași culoare a pielii.

Să-l lase în urmă pe fratele meu mai mare.

Acesta este exemplul sacrificiului suprem.

Părinții mei nu au reușit niciodată să-l aducă pe Francis în Grecia.

A durat 26 de ani până am reușit să-l revedem pe Francis.

Thanasis, Giannis, eu și Alex ne-am născut în Grecia.

Thanasis este cu doi ani mai în vârstă decât Giannis.

Și Giannis e cu trei ani mai în vârstă decât mine.

Apoi, eu, Kostas, cu patru ani mai mare decât Alex.

Legea din Grecia nu îți acordă cetățenia automat

doar fiindcă te-ai născut aici.

Deci, cât timp am locuit aici, practic, am locuit ilegal.

Grecia are printre cele mai mari lacune

în ce privește tratarea imigranților.

Mereu ne-am simțit străini.

ALEX ANTETOKOUNMPO FRATELE MAI MIC

A trebuit să trăim cu frica în sân.

Grecia e o societate formată din albi.

Până la începutul secolului, nu erau mulți imigranți.

Începând cu anul 2000,

deodată, a fost un aflux uriaș de imigranți.

NIKOS PAPADOJANNIS JURNALIST SPORTIV

De asemenea, Grecia a intrat în faliment.

Guvernul grec este acuzat că și-a ascuns adevărata situație economică.

Datoria națională a Greciei se ridică la aproape 420 de miliarde de dolari.

Mulți oameni încercau să dea vina pe alții

pentru faptul că mureau de foame sau că n-aveau de muncă,

iar țapii ispășitori erau cei care aveau o altă culoare a pielii.

Nu cred că era vorba numai de culoarea pielii.

Ci și de faptul că erai dintr-o altă țară,

că aveai alte convingeri

sau altă religie decât ei.

Înainte, mereu înainte

Lumina Greciei ne ghidează

Era un grup deghizat sub forma unui partid politic

numit Zorii Aurii.

Au ieșit pe străzi,

făcând acte de violență și vânând imigranți.

Vânau oameni precum Giannis.

Dacă aveam școală a doua zi și trebuia să ne întoarcem,

trebuia să ne întoarcem. Nu conta.

Dacă nu mai mergea autobuzul, o luam pe jos.

Kostas e cu trei ani mai tânăr decât mine, Alex, cu șapte ani mai tânăr.

Le ziceam: „Credeți că putem ajunge acasă în două minute?”

„Hai să alergăm!”

„Frate, cred că ne-a luat trei minute.”

Giannis și Thanasis

făceau să pară

că joacă un joc.

Eu mă gândeam că e un joc,

dar el ne făcea să alergăm prin cartiere,

ca să nu pățim nimic.

„Cred că au trecut trei minute și jumătate.”

Și ei erau fericiți să mă urmeze.

Dar, în sinea mea, eram speriat de moarte

că un grup de oameni urma să iasă de nicăieri și să încerce să ne omoare.

Era o stație de metrou.

Aveau sediul lângă stația de metrou.

Iar acea stație de metrou era la două stații distanță de casa noastră.

LA UN KILOMETRU DE SEDIUL CENTRAL AL ZORII AURII

De multe ori, oamenii ăia așteptau în stația de metrou

ca să vadă cine e de culoare și să-l scoată cu forța din metrou.

Îi atacau, îi jefuiau, îi umileau.

Toți oamenii de culoare din acea stație se fereau,

așa că părea că stația e goală.

Giannis a avut dintotdeauna rolul mândru de tată.

„Uitați-vă în jur!

„Toți oamenii ăștia sunt speriați și se tem de un grup de oameni

„care nu a făcut absolut nimic.”

Vrei ce e mai bun pentru frații tăi, așa că...

Doamne...

Îmi e tare greu să povestesc întâmplările astea,

deoarece caut... Încerc să-mi protejez frații

cât mai bine cu putință.

Era tânăr.

Nu știa ce se întâmplă.

Doar...