The first 200 lines.
Bună!
Bună!
Mi-a plăcut să facem dragoste.
Mă duc să fac cafea.
Ştii pieptul de pui uitat în frigider?
Care încă e grăsun şi rozaliu,
chiar dacă e expirat?
Îţi spui: "Arată proaspăt, pot să-l mănânc"...
Îl mănânci şi-ţi dai seama că era expirat.
Bărbaţii, ca pieptul de pui, trebuie consumaţi imediat.
Sau aruncaţi la gunoi cât de repede.
'Neaţa!
Blocat.
Dacă am putea să-i promovăm ca pe nişte căţeluşi abandonaţi...
Urgent! El e sărăcuţul de Giulio.
Drăguţ şi iubăreţ, cu multe talente şi jucăuş.
Nu ştie ce-i cu el, dar e sociabil.
Vrea mereu atenţie.
Nu-şi dă seama că stăpânul lui nu se mai întoarce.
Din nefericire, în iubire, mereu cineva pierde.
Unii dau papucii, altora li se dau papucii.
Ideea e să rămâi concentrat, să nu te înmoi.
Să nu te gândeşti că lucrurile ar putea fi altfel.
Întindere!
Betta, mi-a plăcut cum ai atacat.
Cami, fii cu ochii pe atacant.
Alessia trebuie să ne spună ce se întâmplă,
pentru că eu nu ştiu.
Aşa o să joci şi în semifinale?
Avem o misiune, aceea de a câştiga...
- Campionatul. - Atunci, sus!
Vreau să vă aud!
- Unu, doi, trei... - Zdrobim adversarul.
- Mai tare! - Zdrobim adversarul.
- Nu vă aud! - Zdrobim adversarul!
Şi, mai presus de toate, nu lăsa un suflet naiv şi suferind
să facă aceleaşi greşeli ca tine.
Femeile trebuie să fie unite.
Nu se deschide.
Văd.
Te-a părăsit?
A spus că nu ştie ce vrea.
Nu-ţi răspunde la telefon?
- De când? - De trei ore.
E online?
Nemernicul...
Uite ce vei face: nu-l mai cauţi niciodată.
O să se întoarcă.
Mereu se întorc.
Când se întoarce în genunchi la tine,
îl blochezi pentru eternitate.
Se numeşte reeducare.
Acum, hai să deschidem asta.
Pa, Alessia! Pa, fetelor!
E cel mai tare!
Bună, scumpo!
Vodka tonic, te rog.
Mai puţină apă tonică.
Mai faci sex cu el?
Din păcate, îl iubesc.
Dacă urmezi aceste reguli stricte de supravieţuire,
nu vei trăi doar din idealuri.
Dar... perfecţiunea nu există.
Şi cine n-a avut momente grele în viaţă?
Ideea e să fii mereu în control.
Pentru că doar când eşti în avantaj,
poţi face lucrurile cum vrei tu.
Unii ar spune că traumele
trebuie rezolvate, nu şterse cu buretele.
Câteodată, şi eu mă gândesc
că ceva e în neregulă.
Că nu am totul sub control.
Bună, iubito!
Ce naiba cauţi aici?
Mă gândeam eu că mă omori într-o zi.
Pari...
diferită.
Eşti mai drăguţă.
Fir-ar!
Vai, Doamne!
- Dar cum? - Nu ştiu! Tu să-mi spui.
Ce caută în casa mea?
E mort.
Dar nu-i vina mea.
Ce vrei să spui? Ai fi făcut-o?
Mereu am spus că-l vreau mort.
Mintea îmi joacă feste.
- Ai chemat Salvarea? - Nu-mi amintesc nimic.
Ce caută în casa mea?
Nu vreau să ajung la închisoare pentru nemernicul ăsta.
Trăieşte.
- Ce să fac? - Sună la Salvare!
BLACKOUT LOVE
- Ce relaţie aveaţi cu victima? - Niciuna.
De niciun fel.
De ce-i spuneţi "victimă"? Victima cui?
- Cunoşti astea? - Da.
Cheile de rezervă. Le ţin în prag.
- Şi Marco ştia. - Da, am stat împreună.
Relaţia voastră s-a terminat
într-un mod dramatic?
Pentru cine? Pentru el?
Nu prea.
Mi-a dat papucii la aniversarea noastră pe un bileţel
când eram în vacanţă.
Noaptea trecută, fostul dv. a avut un accident de maşină.
Maşina a fost găsită în apropierea casei dv.
şi restul e clar: a folosit cheia ca să intre.
Am fost cu prietenii mei toată noaptea. Pot confirma asta.
Nu ştiu ce căuta Marco în casa mea.
Aveţi numărul mamei sale şi dovezile.
Pot să plec sau să sun un avocat?
Bună, sunt mama lui!
Bună ziua! Luaţi loc.
- Ce-a păţit? - Bună, Rosemary! Eu plec.
- Bine că erai acolo. - Din întâmplare.
Marco a suferit un traumatism cerebral
destul de grav.
Aproape de lobul temporal.
- Cum se simte? - Ce căuta în casa mea?
E stabil şi e conştient.
Şi e convins că e casa lui.
Casa unde stă cu iubita lui.
Tu.
Nu, nu ştiţi ce spuneţi.
Nu mă convinge deloc ce spuneţi
când mă gândesc că fiul ei nu mi-a vorbit un an.
Noi suntem aici.
Marco se află în altă parte cu memoria lui.
Amnezie posttraumatică.
Gravă.
- Şi? - E o chestiune temporară.
De cele mai multe ori.
Creierul său trebuie să se refacă.
Dacă şi-ar da seama acum
că nu-şi aminteşte un an din viaţă,
ar avea o cădere nervoasă.
Uitaţi cum vom face.
Îl vom ţine sub observaţie pentru 48-72 de ore.
După aceea,
cooperarea voastră e foarte importantă.
Ca de la femeie la femeie,
nu trebuie să aveţi relaţii intime.
- Ce? - Da.
Doar pentru zece zile. Ai văzut în ce stare e.
Proastă.
Starea lui e gravă.
Aşa a spus şi doctorul.
- Deci trebuie să fii... - O afurisită dacă refuz.
Uiţi un detaliu important.
Din vina lui sunt o afurisită acum.
Aşa l-ai crescut.
Da, ai dreptate.
- L-am alintat prea tare? - Baftă!
Te rog să te mai gândeşti.
NEMERNICUL! NU DESCHIDE
ŢI-AM SPUS SĂ NU DESCHIZI
POEZII DE DRAGOSTE
"Pentru poetul meu favorit, aniversare fericită."
"Îmi pare rău că se termină acum, dar am terminat-o."
NU UITA NICIODATĂ
Voiam să vorbesc cu el,
dar m-a blocat!
Nu pot să cred, ce scârbos!
- Vino aici. - Vreau să mor.
- Hai la culcare. - Vreau ca el să moară.
Să fie un crevete.
- Ai grijă. - Un crevete asexuat.
- Un calamar. - Bine.
- Un căluţ-de-mare. - Stai!
Ai grijă!
Hai să-l omorâm.
- Dă-mi mâna. - Te urăsc!
Te urăsc, nemernicule!
Nu mi se pare normal să-ţi ceară aşa ceva.
Exact.
Nu mi se pare normal ca un doctor să recomande asta.
Exact.
Psihologic vorbind, e incredibil de nedrept.
Şi eu cred asta.
Imaginează-ţi când se trezeşte şi-şi dă seama că a fost o farsă.
Vorbim despre starea mea sau a lui?
Vorbim despre starea ta.
Hai să vorbim despre tine.
După felul în care reacţionezi,
e destul de clar că n-ai trecut peste despărţire.
Cum îndrăznesc ei să vină să-ţi ceară
să te prefaci că ai o relaţie cu el?
Cred că mi-a trecut.
Să zicem că eşti mai supărată decât ar trebui să fii.
Dacă ţi-ai fi găsit tu fostul sângerând pe parchet
după un an de tăcere?
Ştiu, sunt de acord cu tine.
E greu să treci uşor peste asta.
Nu mai spune că nu mi-a trecut!
Scuze...
Mi-a luat o oră să-i adorm.
Dacă aţi putea vorbi mai încet... Apreciez.
Aş vrea să scot în evidenţă că am relaţii ocazionale.
I-am dat papucii ultimului... când a fost?
No comments yet. Be the first to leave one.