BoJack Horseman

Sarah Lynn.

UN SERIAL ORIGINAL NETFLIX

Sarah Lynn?

Nu am multe de zis. A sunat. Părea cam bulversată. Eu...

NAȘPA

Am condus până la planetariu și am găsit-o fără cunoștință.

Am sunat la 911, dar era prea târziu.

SPITALUL ST. BERNARD URGENȚE

Îmi pare tare rău.

Am făcut tot ce puteam.

E vina mea. Sunt o mamă denaturată!

Nu. Nu e vina nimănui.

Nu știți cine îi furniza heroină lui Sarah Lynn?

- Habar n-am. - Bine.

Era singura mea întrebare.

Firește, știam că se droghează mult.

Dar așa era ea. Așa eram și eu.

Credeam că putem petrece la nesfârșit, fără consecințe.

Am înțeles. Nu-mi mai trebuie informații.

Eram într-o stare deplorabilă. Sarah Lynn mi-a călcat pe urme.

Credea că-i ofer siguranță.

Ce am făcut?

Să fie limpede, cazul e clasat.

Lasă vorbăria!

Trebuie să fac niște schimbări în viața mea.

Începând de acum.

Am nevoie de ajutor! E cineva?

Internare!

- Bun venit la Pastiches Malibu! - Grozav!

Aveți pachetul de șase săptămâni.

- Costă 100.000 de dolari! - O sută... Doamne!

Găsesc în fiecare cameră un sac cu 90.000 de dolari?

Viața sănătoasă e neprețuită.

Cumva, voi ați stabilit prețul.

Înainte să vă conduc în cameră, facem un selfie?

Poftim? Nu!

Fiecare client internat face câte o poză cu mine!

O afișăm pe perete. E un soi de tradiție.

N-am chef. În primul rând, arăt groaznic.

Johnny Depp era la fel de buhăit și de tras la față ca dumneata.

Marmotă, am zis că nu vreau. Fugi după umbra ta,

ca să am parte de șase săptămâni de „dă-mi dracului pace”!

Îmi cer scuze, domnule.

Mulțumesc. Fii bun și condu-mă în cameră!

Aș vrea să încep să mă vindec,

ca să nu le mai fac rău celor din jurul meu, tăntălăule!

Beam prea mult vin alb...

TERAPIE ÎN GRUP

TERAPIE PRIN SOMN

TERAPIE PRIN PLIMBARE

TERAPIE PRIN ARTĂ

ZIUA VIZITELOR

TERAPIE CU PLANTE

TERAPIE PRIN YOGA

TERAPIE CU CAI

...ȘI MULTE ALTELE!

Când am fost la club, la prânzul Sheilei...

Da, descarcă-te!

A trebuit să port același costum ca la ceaiul Sandrei!

Mai rău decât atât n-am decăzut niciodată.

Denise, mulțumim că te-ai destăinuit. Ai avut mare curaj.

Suntem neputincioși în fața dependenței.

Noi spunem: „Fiecare o apucă pe calea sa către Orașul Treziei, SUA.”

Stai! Poftim?

BoJack, ne spui cum a fost întâia oară când ai băut?

Când n-a fost întâia oară?

Nu-i așa?

DOCTORUL CHAMP PSIHOLOG DE CAI

Mâine e ultima ta zi. Ești gata să te întorci în lume?

Da. Mă simt bine, cu mintea limpede.

Doar pentru că ai scăpat de tutunul din dinți

nu e ziua nunții, scuză-mi expresia!

N-am auzit expresia asta.

Văd că te ferești să răspunzi când întreb de originea dependenței tale.

Nu mă feresc. Ai altă cravată? Îmi place mult.

Înțelegi că glumele sunt tot un mod de a te feri?

Am venit să-mi asum răspunderea

și aud doar că nu e vina mea, că sunt neputincios în fața dependenței.

- E primul pas. - Chiar așa, de ce sunt 12 pași?

Sunt prea mulți. Nimeni nu vrea să facă 12 chestii.

Vezi 12 ani de sclavie și te gândești că e o perioadă cam scurtă de robie.

- Iar te ferești de răspuns! - Mi-am ales singur soarta.

Nimeni nu m-a pus să beau. Dependența nu m-a amenințat cu cuțitul:

„Amice, bea alcoolul sau te strâng de gât

după ce las cuțitul ăsta, care pare acum inutil!”

- Noi avem o zicală. - Pe bune?

„Ne dorim ce-și doresc dependențele,

așa cum viitorul e doar o casă clădită din materialele prezentului,

după schițele trecutului.”

Rostul zicalelor e să ilustreze concepte alambicate prin alegorii simpluțe.

Admir faptul că ale voastre nu fac asta.

Dacă nu vrei să fii aici, nu trebuie să aștepți până mâine!

Codul la intrare e 12, adică numărul de pași.

Apoi aniversarea mamei, 4 martie '56.

Deci codul e 1-2-3-4-5-6?

Poți pleca oricând dorești. Dar sigur asta vrei?

Nu.

Ce frumos!

Mă pricep la artă. Soțul meu are un tablou de Jackson Pollock.

Tata are o poză cu autograf a lui Kevin Pollak.

Dar tu, BoJack? Ai crescut înconjurat de artă?

Părinții mei practicau arta de a fi groaznici.

BoJack, nu scapi din orice glumind.

Toți ceilalți se străduiesc să fie sinceri.

Serios? Toți sunt sinceri?

Și Doug, care poartă costum și cravată, deși nu va mai lucra niciodată în finanțe?

Vai, ce rău ești!

Și Joan Tripplehorn?

Știm că ești Jeanne Tripplehorn, cu ochelari falși!

Poftim? Nu!

Sunt geamăna lui Jeanne, Joan.

Jeanne Tripplehorn. Nu sunt alcoolică.

Tipul cu mustața falsă e actorul Jay Hernandez,

care se documentează pentru un rol.

Nu sunt Hernandez.

Să zicem că mă numesc Mario. În regia lui Zack Snyder.

Sunt dependent de analgezice, am spart cărămizi în cap.

- BoJack are dreptate. Sunteți nașpa. - Să vorbim despre Jameson.

- Mai bine nu. - I-ar plăcea să nu mai bea.

Dar amica ei, McCaitlyn, îi aduce mereu sticle de apă pline cu votcă.

Jameson! Ai adus alcool aici?

Ce vină am eu? Vinovată e apa, că arată ca votca!

Ești aici a cincea oară.

- E un semn că nu merge, nu? - BoJack!

Ca o regulă generală,

dacă ajungeți la dezintoxicare de mai multe ori,

ori n-aveți nicio șansă,

ori asta e doar o industrie care profită de pe urma voastră,

așa că poate ei nu vă vor binele.

Ce zici de sinceritatea mea?

Măiculiță!

Turnătorule, capăt pe șest votcă

doar ca să rezist șase săptămâni la porcăria asta.

N-am ce să caut aici!

Tata a exagerat când m-a găsit fără suflare.

Întotdeauna e vina altcuiva, nu?

- Nu știi prin ce am trecut! - Ba știu.

Ai destăinuit în grup. Mama ta a murit de cancer.

Tatăl te-a lăsat la internat și s-a recăsătorit.

Acum are alt copil și nimeni nu-ți dă atenție.

Nu e vina lui că bei acum!

Am fost trează mai tot anul trecut

și abia aștepta să greșesc ca să mă trimită aici,

să nu-i fac de rușine familia perfectă.

Dacă vrei să pleci, codul este 1-2-3-4-5-6.

Ieși pe geamul de sus după controlul de la miezul nopții,

cu o sfoară din cearceaf, și nimeni nu s-ar prinde până în zori.

Dar chiar vrei asta?

Sfinte!

Am auzit de măsuri disperate, dar nici chiar așa!

De ce a fugit Sabrina așa?

A trebuit să-i spun că nu-i vei fi tu noua mămică,

supermodelul internațional Cindy Craw-rac!

Când zburam spre Paris, la Săptămâna Modei,

și avionul a picat în curtea ta,

nu mă așteptam să găsesc pe cineva atât de special.

Stop! Luăm cinci minute pauză!

Te descurci de minune.

Instinctele tale sunt la fix, nici că se putea mai bine.

Dar sărutul a fost cam...

Ar trebui să fie mai...

- Nu? - Am emoții.

E primul meu sărut filmat și e cu Cindy Craw-rac!

Știi câți tipi ar ucide să fie acum în pielea ta?

Ce trebuie să fac? Să te sărut chiar eu, să-ți arăt cum se face?

Nu. Mă descurc.

Sper din toată inima!

- Ce e în sucul de portocale? - Ceva întăritor.

Nu...

Crede-mă, o să te relaxezi.

Nu mă așteptam...

să găsesc pe cineva atât de special.

Superb! Stop! Am încheiat!

Nu cred! Petrecerea abia începe!

Să mai filmăm o dublă!

Mai jucăm puțin, Cindy?

Dacă e pentru serial...

Sharona, îmi mai dai niște suc de portocale?

Măi să fie!

Am mai auzit de măsuri disperate,

dar asta e prea de tot!

CENTRUL DE DEZINTOXICARE VENIȚI DROGAȚI, PLECAȚI CURAȚI

Jameson!

Nu tăia sfoara care te leagă de zmeul care ești tu!

- Adică? - Habar n-am.

Încercam să scornesc o zicală din-aia tâmpită.

McCaitlyn mi-a zis ca Dathan îmi dă papucii pentru că m-am îngrășat.

Trebuie să-i arăt că sunt sexy! Apoi să-i dau eu papucii!

Nu trebuie să faci toate astea.

Ce contează? Clinica aia nu ne ajută deloc.

Ce-ți pasă de mine?

Sunt idiotul care te-a ajutat să fugi.

Dacă iei o supradoză, eu va trebui să-i mint pe toți.

Plec.

Poți veni cu mine dacă vrei.

Drăcia dracului!

E casa iubitului tău?

- Nu poți intra! - Mă descurc.

Îi fac zob capul lui Dathan între picioare și putem pleca.

Bine.