The first 200 lines.
UN SERIAL NETFLIX
- Mulțumit? - Da.
- În regulă, începem. - Dubla unu.
Cum v-ați descrie?
Cum m-aș descrie?
Ați fost descris ca pseudo-arheolog.
- Da. - Cineva care își alege datele.
Milioane vă citesc cărțile, dar academicienii le resping.
GRAHAM HANCOCK E ȚICNIT?
Știați că începeți o dispută cu mediul academic?
Fiindcă multă lume nu vrea să audă asta.
Ați fost în prima linie timp de decenii…
ORIZONT PIERDUT
…și m-ați expus la multe idei controversate…
MAI VECHI DECÂT PARE
…care acum au fost verificate.
Ei bine, eu sunt Graham Hancock.
Nu pretind să fiu arheolog sau om de știință.
Sunt jurnalist,
iar subiectul pe care-l investighez este preistoria umanității.
Bănuiala mea este că oamenii sunt o specie care are amnezie.
Am uitat ceva incredibil de important din trecutul nostru.
Și cred că acel lucru uitat, incredibil de important,
este o civilizație pierdută, avansată, din era glaciară.
Am petrecut decenii întregi căutând dovezi ale acestei civilizații pierdute
în diferite locuri din lume.
Uau!
Acum, scopul meu este să pun cap la cap aceste indicii…
Asta pare extrem de ciudat.
…pentru a vă arăta dovezi ce pun la îndoială viziunea tradițională.
Dă înapoi prezentul. Cu mult înapoi.
Structuri antice, construite surprinzător de sofisticat…
E cel mai uimitor sit arheoastronomic din America de Nord.
…ce scot la iveală urmele unei civilizații preistorice avansate.
Stâlpul ăsta e ca Piatra de la Rosetta.
Posibilitatea ca civilizația să fi apărut mai devreme decât credem
e tot mai mare.
Va necesita, cu siguranță, o rescriere a istoriei așa cum o știm.
Da.
Desigur, această idee e deranjantă pentru așa-numiții experți,
care insistă că singurii oameni care au existat în era glaciară
erau simpli vânători-culegători.
Asta mă face, în mod automat, inamicul numărul unu al arheologilor.
Hai să zicem că nu știm, e un mister spectaculos
și o lăsăm așa.
E datoria mea să ofer un punct de vedere alternativ.
Poate a existat un episod uitat în istoria omenirii.
Dar poate că atitudinea defensivă
și arogantă a mediului academic convențional
ne împiedică să vedem acea posibilitate.
Încerc să răstorn… paradigma istoriei.
POTOPUL DE DEMULT
Timp de 30 de ani, am căutat ceva
ce mi s-a spus că nu poate exista.
O civilizație umană mult mai veche decât a noastră, pierdută în istorie.
Conform viziunii tradiționale asupra istoriei, după era glaciară…
9.600 Î.HR.
…din proprie inițiativă, strămoșii noștri vânători-culegători
au început, brusc, să cultive pământul și să crească animale,
creând așezări și, în cele din urmă, orașe,
până la apariția primei civilizații, acum în jur de 6.000 de ani.
4.000 Î.HR.
Dar noile descoperiri împing acel orizont tot mai în spate.
O astfel de descoperire a fost făcută aici, în Indonezia.
INDONEZIA
OCEANUL INDIAN - MAREA JAVA MALAYSIA - SINGAPORE - MALAYSIA DE EST
Pe cea mai populată insulă, Java,
cam la patru ore la sud de Jakarta, lângă satul Karyamukti.
Am venit să investighez una dintre cele mai remarcabile
și controversate descoperiri arheologice ale zilelor noastre.
Dovezile inițiale
au frustrat complet arheologicii convenționali,
pentru că pun la îndoială tot ce ne-au învățat
despre preistoria umanității.
E un sit ce ridică o întrebare tulburătoare.
Dacă o civilizație avansată
a înflorit aici, în Indonezia, în era glaciară?
O civilizație pierdută în istorie
până acum.
Acesta este Gunung Padang.
Numele înseamnă „munte de lumină” sau „munte de iluminare”,
în dialectul local sundanez.
Localnicii vorbesc cu venerație despre atmosfera sa misterioasă…
iar pelerinii vin de departe pentru a onora spiritul muntelui.
Se purifică la un izvor antic de la poale…
înainte de a urca dealul…
o sută zece metri.
Urcușul e abrupt și necesită efort.
Dar merită, odată ce ajungi în vârf.
Fiindcă Gunung Padang nu seamănă cu niciun alt loc de pe Pământ.
Multă vreme, arheologii au crezut că e un deal în junglă, ca oricare altul.
Dar exista o problemă cu această viziune.
Ajungi în vârf și vezi niște blocuri împrăștiate împrejur.
Plăci de piatră ciudat de hexagonale, împrăștiate peste tot.
Cu miile.
Un adevărat spectacol.
Dar nu neobișnuit în peisajul vulcanic al Indoneziei,
unde astfel de blocuri se formează în mod natural.
Se numesc „îmbinări columnare”
și se creează atunci când piatra vulcanică, în acest caz, bazaltul,
se răcește și se solidifică în anumite forme.
La prima vedere, acest luminiș poate fi luat drept
o formațiune naturală de piatră vulcanică.
De aceea arheologii nu s-au grăbit deloc s-o investigheze.
Dar, dacă te uiți mai îndeaproape, e evident
că aceste pietre au fost tăiate, folosite ca materiale de construcție
și așezate de mâna omului.
Printre masele dezordonate de piatră căzută,
apar pe întreg dealul urme de structuri.
Mormane, încăperi dreptunghiulare și ziduri lungi,
pe întinderi aranjate cu grijă,
în mod clar făcute de mâna omului.
Când arheologul Ali Akbar și echipa lui au început să lucreze aici în 2012,
au presupus că orice structură de pe deal
se va dovedi a avea mai puțin de 2.500 de ani vechime.
Nu știm cu exactitate de când datează acest sit.
DR. ALI AKBAR - UNIVERSITATEA INDONEZIA
Situl a fost abandonat de multă vreme și, probabil, uitat.
Echipa a presupus și că vechii constructori ai Gunung Padang
au găsit blocurile columnare în mod natural la fața locului.
Dar apoi au descoperit ceva ciudat.
Îmbinările columnare sunt importate dintr-o altă regiune,
dintr-un alt loc.
Asta înseamnă că fiecare dintre aceste blocuri, până la 50.000,
fiecare cântărind până la o treime de tonă, au fost aduse pe acest deal.
Când echipa drului Akbar a venit prima oară,
au găsit repede dovezi că oamenii existaseră
într-un așa-numit „strat cultural”, dar nu acolo unde se așteptau.
Suntem foarte surprinși că acest sit conține două straturi culturale.
Primul strat, de la suprafață, e din anul 500 î.Hr.
500 Î.HR.
Dar, la o adâncime de patru metri,
am mai găsit un strat cultural.
Datează din 5.200 î.Hr.
5.200 Î.HR.
E foarte surprinzător. Suntem foarte șocați.
E foarte vechi.
Acum șapte mii de ani,
nu doar că nu existau constructori la scară uriașă,
dar nu există nicio dovadă că oamenii din regiune
erau altceva decât simpli vânători-culegători.
Ce putea să-i motiveze să depună acest imens efort
de a aduce aceste blocuri aici?
Nu sunt sigur de scopul acestui sit.
Cu toate astea, încă n-am găsit vreun schelet sau os uman,
deci nu este un loc de îngropare.
Poate este pentru ceremonii sau ritualuri.
Avem de-a face cu un adevărat mister. Unul care trebuie explicat.
Abia după ce o altă investigație a analizat situl mai în profunzime,
cercetătorii au fost nevoiți să întrevadă o nouă extraordinară posibilitate.
Aceea că ar putea să se confrunte
cu lucrarea unei civilizații pierdute în istorie.
Dr. Danny Hilman Natawidjaja a studiat la Caltech,
dar acum lucrează la Centrul de Geotehnologie din Indonezia.
Ca geolog, dr. Hilman știa că era ceva foarte ciudat
cu Gunung Padang.
Explorând situl, a descoperit că blocurile de bazalt columnar
nu acoperă doar partea de sus a dealului.
Acestea îi înconjoară și pantele terasate,
pe o arie de cel puțin 15 hectare.
Această secțiune descoperită dintre două terase
pare a fi un fel de zid de reținere.
Încă există unii arheologi convinși că toate astea sunt naturale.
Știu că piatra e naturală,
dar ei sugerează că întreaga lor dispunere e tot naturală.
Sunt naturale, dar felul în care sunt poziționate nu e natural.
DR. DANNY HILMAN NATAWIDJAJA - GEOLOG
- În mod normal, sunt verticale. - Da.
- Exact. - Iar aici sunt culcate.
- Și nu sunt tăiate așa. - Da.
Aici, toate sunt tăiate de un metru sau un metru și jumătate.
Da.
Mai există ceva neobișnuit ce a observat dr. Hilman
între blocuri.
În poziția naturală, nu există pământ între ele.
Ar fi foarte strâns apropiate.
Dar aici, între aceste pietre columnare, există mortar
- …care le unește, ca cimentul. - Da.
Are o grosime de cinci centimetri și e foarte unitar.
Deci au nivelat, oarecum, blocurile de construcție
cu mortarul dintre ele. A fost pus intenționat de oameni,
- …ca parte a procesului de construcție. - Da.
Așa că Danny a investigat
și aici au început să apară surprizele.
Pe măsură ce a pus cap la cap datele, dr. Hilman a început să înțeleagă
că Gunung Padang e mult mai mult decât un simplu deal.
Este situl antic Gunung Padang.
Partea nordică e reprezentată de o scară
ce urcă peste 90 de metri,
până ajunge la prima dintre cele cinci terase.
De-a lungul unei arii cu o lungime de circa 150 de metri și o lățime de 40.
Întregul deal e încercuit de ziduri de reținere din bazalt columnar.
Folosind circa 50.000 de blocuri,
este un proiect masiv de terraformare
care a remodelat un deal vulcanic
în ceea ce poate fi descris cel mai bine ca „piramidă în trepte”.
Deci aici sunt terase făcute de om.
Da.
Nu e aceeași formă de piramidă
ca cele mayașe sau din Giza.
No comments yet. Be the first to leave one.