The first 200 lines.
SERIALUL E O COMEDIE DESPRE CURAJ, AMBIȚIE
ȘI ATINGEREA SCOPULUI CU ORICE PREȚ.
PENTRU PERSOANELE CU DEZECHILIBRE MENTALE,
UNELE ASPECTE POT FI DERANJANTE.
UN SERIAL ORIGINAL NETFLIX
Era un vis lucid, în crepusculul dintre somn și lumea reală.
M-am ridicat în fund și am spus:
„Voi deveni președintele SUA.”
Pare a fi slujba la modă la care aspiră toată lumea.
Nu mai are o aură de imposibilitate.
Dle decan Lawrence, visez la asta de la șapte ani.
Am studiat viețile foștilor președinți
pentru a identifica trăsături comune care au dus la victoriile lor inevitabile.
Cum ar fi?
M-am oprit la Reagan, fiindcă el a creat președinția modernă,
a televiziunii și celebrității.
Oamenii cred că președinții sunt personaje.
Mulțimea nu-i vede în realitate.
Reagan și Bush Sr au fost președinții elevilor în clasa a XII-a.
Bănuiesc că vei reuși asta.
Cred că am alegerile sub control, da.
Reagan, Clinton și Obama s-au născut săraci,
iar familia Bush era bogată.
Cum intră asta în marele tău plan?
Am șansa să mă fi născut atât bogat, cât și sărac.
Familia ta și-a moștenit averea.
Adevărat, dar sunt și unicul fiu al unei chelnerițe
de la clubul pentru domni Landing Strip din Laconia.
- Ești adoptat. - Da.
De ce Harvard, Payton?
Ați produs cei mai mulți președinți, șapte.
Mă bucură că ne-ai ales.
Ești un tânăr foarte bine pregătit. Foarte lustruit.
Mulțumesc.
Nu vreau să văd lustrul.
- Vă faceți griji pentru medie? - Nu-mi pasă de note.
Vreau să știu cine ești.
Cu adevărat.
Ai simțit vreodată nevoia să îți cunoști mama biologică?
Nu.
Mama mea a fost mereu susținătoarea și confidenta mea.
Când ai plâns ultima oară?
Am plâns de Crăciun, la O viață minunată.
Toți plâng la finalul ăla.
Știu.
Ai plâns fiindcă te-ai simțit afectat sau fiindcă simțeai că așa trebuie?
Contează?
SANTA BARBARA, CALIFORNIA. TOAMNĂ.
Ai fost grozav.
De fiecare dată când facem sex,
îți place mult, indiferent ce fac.
Mi se pare că simulezi uneori.
Asta fac.
Nu vreau să te prefaci.
Nu ar trebui să devenim mai intimi?
Da, dar îți ofer încredere de sine ca să devii bărbatul care știu că poți fi.
Știu că te uiți la filme porno.
Creierul tău e setat să se bucure de sex spectaculos.
Bine, dar eu nu vreau asta.
Vreau să fie autentic.
Mă voi strădui să par mai autentică.
Nu vreau să pari autentică, ci să fii autentică.
Nu înțeleg. Care e diferența?
Promit să fiu mai naturală de acum.
- Unde mergi? - La cursul de surfing.
Mergem în Hawaii de Crăciun
și nu-l mai las pe tata să-mi spună Barney și să mă trimită la valurile mici.
Măcar într-un aspect să nu-i par un eșec total.
Te crede grozavă.
Mă crede frumoasă. Îi plac lucrurile frumoase.
River!
- River! - Sunt aici.
Trădător nenorocit ce ești!
E visul meu! Cum de candidezi împotriva mea?
- Ascultă... Potolește-te. - Tu să te potolești! Eu vorbesc acum.
De când vrei să fii președinte?
- Nici n-a fost ideea ta, nu? - A fost ideea lui Astrid.
Mi-a spus să fac asta dacă vreau să intru la Stanford.
Trebuia să-mi mulțumesc părinții.
Du-te naibii! O să mă bați!
Arăți mai bine, ești mai popular și ești căpitanul echipei de lacrosse.
Faci din țânțar armăsar.
Când câștigi, anunț că am făcut sex și că trăiești în minciună.
Măcar atât.
- Payton. - Ai grijă!
Nu-mi distruge visul, bine? Am o cale bine definită în față.
Dacă mi te pui în drum, jur că te fac să plătești.
Nu te pune cu mine, River!
E clar?
Nu te-am mai văzut așa.
Nu recunosc persoana asta.
Nu-mi pasă. Nu sunt cutie.
Nu-mi trebuie patru laturi pe care să le judeci tu, bine?
- Am sentimente, River. - Astea nu-s sentimente. Ești isteric.
Ăsta sunt eu cu adevărat.
Ăsta sunt eu, un învingător.
Voi câștiga cu orice preț. Știu cum va arăta viitorul meu
și cum să ajung acolo.
Nu mă las oprit.
Mai avem timp pentru o întrebare până la discursurile de încheiere.
Payton, romanul clasic al lui Mark Twain, Huckleberry Finn,
a fost inclus în programa de la clasa a IX-a.
Crezi că epitetele rasiale ar trebui să fie înlăturate la cursuri?
Vicky, îți mulțumesc pentru munca depusă la anuarele noastre
și pentru întrebarea profundă și stimulatoare.
Nu există un răspuns simplu.
Vă pot da un răspuns onest.
Nu. Nu ar trebui să rescriem titani ai literaturii ca Twain.
El ura inegalitatea de rasă.
Prin ochii lui Huckleberry Finn, încerca să aducă în discuție...
odiosul păcat al instituției sclaviei
și rasismul sistemic omniprezent în viața lui în mediul în care a crescut.
Dar să fie clar, rasismul despre care a scris Twain
nu a fost dus la groapa de gunoi a istoriei.
Este cu noi și azi, în această sală.
Este diferit, în mod evident, este mai subtil.
Dar suntem departe de egalitatea rasială în această țară.
Ca președinte al consiliului elevilor, mă voi asigura că oricine poate reuși,
indiferent de culoarea pielii, crezuri, origine națională,
sex, orientare sexuală, material genetic sau dizabilități.
Dacă îmi faceți onoarea să mă alegeți,
voi lupta pentru fiecare dintre voi, cât am putere să lupt.
Acordați-mi votul vostru și ajutați-mă să conduc această școală în viitor.
Vă mulțumesc.
River, ultima întrebare. Școala ar trebui să poată limita
dimensiunea băuturilor carbogazoase vândute elevilor?
Cred...
Da? Nu?
Cui îi pasă?
Scuze, întrebarea este bună, o apreciez.
Este important să luăm decizii înțelepte privind alimentația.
Dar nu mi se pare cea mai presantă problemă pe care o avem în față.
Lumea este întunecată
- Doamne! - Iar adolescenții de azi înțeleg asta.
Și... pare că lumea se va sfârși.
Așadar, dacă un litru de suc vă aduce bucurie, beți!
Mă tot gândesc că singurul lucru pe care îl avem în comun este...
că suntem toți singuri.
Facem poze și le postăm,
suntem activi pe Facebook, Instagram, Twitter și Snapchat...
Ne face mai rău.
Frățioare!
Am încercat să mă sinucid anul trecut.
Nu am spus nimănui.
E ciudat. Eu sunt aici, voi sunteți acolo. Pot coborî să vă vorbesc?
Suntem amici, ne cunoaștem.
E exagerat. Putem discuta serios...
Merge în public!
A fost cam acum un an...
Nu știu, mă simțeam deprimat.
Nici măcar deprimat, doar lipsit de speranță.
Mă simțeam singur și...
mi-era teamă că mă voi simți așa mereu.
- Plânge. E de rău. - Așadar...
M-am dus acasă după antrenament și făceam exerciții.
Ceva m-a mânat să iau un disc de 20 de kilograme.
Mi l-am legat de gleznă și am sărit în piscină.
Pentru o clipă... eram pregătit să mor.
Apoi m-am gândit: „River, ce naiba ai făcut?”
M-am panicat, dar nu puteam să dezleg sfoara.
Îmi amintesc cum priveam suprafața apei și mă gândeam:
„Nu e nimeni aici, frate.
O să mori singur”.
Apoi... m-am trezit la suprafață.
Nu e un final deosebit. Sfoara s-a desprins singură.
N-am fost cercetaș.
Nu era nimeni acolo.
Transpiră ca Nixon!
Nu vreau ca altcineva de la școală să se simtă vreodată așa!
E important pentru mine să știți că viețile voastre au valoare.
Sunt importante.
Voi sunteți importanți.
Asta e tot.
Ce tare e!
Candidați, e timpul pentru discursurile finale.
Le ridic eu.
Numerele nu mint ca oamenii. River are avans de 10%.
Dacă te uiți la sondaje, conduce la aspect, charismă,
și, mai ales, autenticitate.
Te distruge la categoria asta după ce ți-a dat lecții la dezbatere.
Fetelor le plac plângăcioșii arătoși. A fost un plâns sexy și discret.
Atunci votați pentru el!
Suntem împreună în acest avion. Mergem în același loc.
Tu ești pilotul. Noi, navigatorii.
Nu știm să pilotăm ca tine.
Doar tu poți să ne duci la Casa Albă, dar trebuie să-ți spunem adevărul.
Altfel, ne vom prăbuși cu toții.
Ce urmează?
Îți trebuie un partener de campanie plăcut.
Cineva autentic.
Preferabil, cu dizabilități.
Cred că forma adecvată este: „cu abilități diferite”.
Vrei votul de milă, nu?
- Cum adică? - Doar nu suntem prieteni buni.
Suntem colegi de trei ani și nu ne-am spus decât: „Salut”.
Deci ai o strategie în minte.
Nu îmi doresc decât să fiu un președinte pentru toți elevii.
lnclusiv pentru cei ca tine, care nu primesc de obicei funcții.
Cum adică „cei ca mine”?
Serios? Cei cu dizabilități, care merită atenția publicului
No comments yet. Be the first to leave one.