Into the Arms of Strangers: Stories of the Kindertransport

Inca am vise є i anumite lucruri Imi revin nelncetat In minte.

Nu є tiu cвюi ani am, dar viata e destul de normala.

Tot ce facem este ceva cotidian.

Lar aici ma trezesc.

Oricвt de batrвna aє fi, Inca suspin.

IN BRATELE UNUI STRAIN

Poveє ti despre transportul de copii

In 1933, puюine dintre familiile de evrei

care traiau In Germania, Austria є i Cehoslovacia au prevazut schimbarea

ce avea sa se petreaca In vieюile lor.

Nici unul dintre copiii lor

nu є i-au dat seama cвt de curвnd avea sa se termine copilaria lor.

Eu eram o fetita fericita.

Lory Cahn, Breslau, Germania

Tata ma adora.

Nimic din ce faceam nu era rau.

Tata obiє nuia sa mearga cu mine la cumparaturi.

Lar eu admiram mereu un costum pentru doamne.

Dar eram doar o puє toaica.

Єi intotdeauna spuneam:

"Tata, mi-ar placea sa port acel costum. "

Єi, intr-o zi, mi-a spus: "Sa intram?"

Lar eu i-am raspuns: "E pentru doamne, eu nu pot... "

"Hai sa intram. "

Am intrat є i mi-au luat masurile. Єi costumul acela imi venea ca turnat.

Am ajuns acasa є i mama era suparata.

"Pentru ce ii cumperi aє a ceva? Nu are nevoie de aє a ceva. "

Lar tatal meu a spus: "Ea e mвndria є i bucuria mea.

Єi are nevoie de tot ce-i cumpar eu. "

Parinюii mei faceau parte din clasa de mijloc.

Tatal meu era director adjunct la o banca. Mama mea era casnica.

Kurt Fuchel, Viena, Austria

Am fost primul lor copil, pe care є i l-au dorit foarte mult.

Aveau in jur de 30 de ani.

Aveam unul dintre apartamentele draguюe din Viena,

cu tavan Inalt, multa lumina,

є i, din cвte Imi amintesc, cu ferestre mari.

Cred ca am fost rasfatat.

In plus, aveam є i nelipsita guvernanta.

Bunica mea ne vizita des є i locuia in apropiere.

Din multe puncte de vedere, era o viata idilica.

Єi eu eram, intr-adevar, centrul universului.

Erau mama, tata є i sora mea,

care era cu 4 ani mai mica decвt mine.

Am avut o copilarie foarte fericita є i lipsita de griji.

Eva Hayman, Celakovice, Cehoslovacia

Tata era intotdeauna ocupat in timpul saptamвnii.

Dar, cвnd era acasa, ma ducea adesea la plimbare,

mai ales pe malul rвului є i vorbeam despre orice.

Acele plimbari ne-au apropiat.

Intotdeauna am simtit ca tata є i eu le protejam

pe mama є i pe sora mea.

Nu є tiam de ce le protejam.

Ursula Rosenfeld, Quackenbruck, Germania

Aveam in jur de 8 ani cвnd Hitler a venit la putere.

Invitasem la noi acasa cвюiva colegi de є coala,

la o petrecere aniversara pe care mama o dadea pentru mine.

Masa era pusa. Eram foarte emoюionata.

Nimeni nu a venit.

Nici macar un singur copil nu a venit la petrecere.

A fost primul є oc teribil pentru mine.

Єtiu ca suna banal,

dar era prima data cвnd, copil fiind, inюelegeam ca eє ti respins.

Ca e ceva diferit legat de tine.

Pentru copiii evrei, viaюa pe timpul lui Hitler

a Insemnat izolare є i ameninюare.

Cвnd naziє tii le-au luat parinюilor lor slujbele є i cetaюenia,

copiii au fost izgoniюi treptat din є coli, parcuri, teatre є i piscine.

Am fost hiperprotejata

din cauza pericolelor care pвndeau In afara casei.

Dar In casa eram foarte iubia.

Lorraine Allard, Furth, Bavaria, Germania

Mama imbraюiє вndu-I pe tata era o priveliє te obiє nuita.

Trebuia sa ma alatur є i eu, altfel deveneam geloasa.

Aє a ca ne юinea pe amвndoua pe genunchi.

Tata spunea: "Sunt prea batrвn s-o iau de la Inceput. "

Deє i vorbea engleza perfect, simtea ca nu e destul de tвnar

pentru a o lua de la Inceput In alta юara.

Spunea ca bunicul є i tatal lui se nascusera in Germania.

Єi ca persecuюiile vor lua sfвrє it.

Ca acest nebun, Hitler, nu putea rezista la putere.

Imi era teama In fiecare zi.

Jack Hellman, Tann, Germania

Cel mai rau era cвnd mergeam la є coala.

Mergeam pe strada є i 6, 7 baieюi veneau spre mine,

spunвndu-mi "ticalos evreu", apoi m-au atacat

є i m-au aruncat printr-un geam de sticla.

M-am taiat rau є i a trebuit sa merg la spital, sa ma coasa.

Nu mai voiam sa merg acolo la є coala.

Simteam constant amenintarea.

Pe masura ce Hitler є i-a consolidat poziюia, a Inceput sa caute posibilitaюi

de a extinde puterea Germaniei dincolo de graniюe.

In martie 1938, trupele germane au invadat Austria.

Fara a irosi un singur glonte, au anexat tara Reich-ului.

Primul lucru care se Intвmpla cвnd are loc un dezastru

e ca nu se schimba nimic.

Lore Segal, Viena, Austria

Crezi ca va urma ceva important,

apoi iюi pui camaє a de noapte, spui є emah mamei tale

є i te duci la culcare.

Єi te gвndeє ti: "Nu e chiar atвt de rau. "

In dimineaюa urmatoare, parinюii mei m-au dus In strada.

Strazile erau pline de oameni In uniforme

pe care nu le mai vazusem niciodata.

Єi tinerii purtau banderole roє ii cu zvastica.

Nu є tiam ce Insemna acest lucru.

Intindeau braюele pentru a-I saluta pe Hitler.

Єi erau steaguri pretutindeni, roє ii, cu un cerc alb

є i zvastica neagra.

Mi-am dat seama ca ceva e in neregula

dupa graba cu care parinюii mei m-au bagat inapoi in casa.

Toюi elevii de origine evreiasca

trebuie sa se prezinte imediat la director.

Nu mai puteam merge la є coala normala.

Am fost trimis la o є coala la capatul liniei de tramvai.

Mergeam singur, chiar є i la 7 ani.

Mergeam pвna la capatul liniei de tramvai є i apoi, mai departe,

pвna ajungeam la o casa.

Parinюii mei au primit vorba ca, In tramvai, eram foarte vorbareю

є i spuneam toate lucrurile rele pe care le facea Herr Hitler.

Credeam ca Herr era numele lui, desigur.

Apoi parinюii mei au primit vorba ca n-ar fi bine sa merg singur.

Dupa aceea, a venit cu mine tatal meu.

Nu spunea prea multe.

Dar mi-a spus ca nu e bine sa spun lucruri rele

despre Herr Hitler.

Dupa anexarea Austriei, autoritaюile naziste au implementat

toate legile antievreieє ti care i-au luat lui Hitler 5 ani

pentru a le pune In practica In Germania.

Pentru cine venea din Viena era dramatic.

Realitatea m-a izbit cвnd parinюii mei au Inceput

sa vorbeasca despre vвnzarea apartamentului є i despre plecare.

Era ceva care te cutremura.

Doar atвta є tiam.

Trebuia sa renunюam, sa plecam.

A fost cea mai mare lovitura pe care am primit-o vreodata.

Doar ideea ca lucrurile vor sfвrє i astfel.

Mama era activista. Єtia ca trebuia sa facem ceva.

Voia sa plece In Anglia, sa se angajeze ca servitoare.

Englezii acceptau femei tinere, care sa nu influenюeze piaюa de munca.

Ideea era sa plece ea prima. Apoi, sa ne ia є i pe mine є i pe tata.

Imi amintesc de perioada aceea.

Adulюii nu vorbeau decвt despre cum sa plece din Viena.

E interesant, pentru ca acum suntem intrebaюi de ce nu am plecat.

Cвnd ma gвndesc ce insemna sa plecam... Era imposibil.

In primul rвnd, trebuia sa ai pe cineva In юara In care plecai.

Cineva care sa garanteze ca nu vei fi o povara

pentru guvernul acelei юari.

Apoi lюi trebuia o viza de la Ministerul de Externe

sau de la Guvern, pentru a fi acceptat.

Apoi, un permis de trecere de la naziє ti.

Toate aceste lucruri Impreuna.

Toate aveau perioada de valabilitate. Trebuia sa le ai pe toate.

De obicei, nu era posibil.

Cel mai greu era sa gaseє ti o юara In care sa mergi.

Se discuta despre Argentina, Uruguay, Paraguay, Venezuela,

є anghai, Cuba, Republica Dominicana.

Tin minte ca am mers cu tatal meu la Consulatul american.

Coada Incepea de la capatul strazii, pe scari, pвna la camera.

Suntem acum In vara lui 1938.

Am ajuns in Statele Unite pe 1 mai 1951.

A trebuit sa aє teptam 13 ani.

De abia intrasera trupele germane In Austria є i Hitler

a cerut anexarea zonei sudete din Cehoslovacia.

A cerut ca provincia, In care locuiau mai mult de 3 milioane

de etnici germani, sa se lipeasca Reich-ului.

Pe 1 octombrie, cu acord internaюional,

trupele germane au intrat In Sudetenland, anexвnd

o cincime din teritoriul cehoslovac Reich-ului є i deschizвnd drumul

catre dezmembrarea tarii.

Oamenii se Intrebau ce se va Intвmpla mai departe.

Tata era optimist, pentru ca facea afaceri cu francezi,

care li scriau: "Va fi rau, plecaюi de acolo. "

Dar, pentru tata, aє a ceva n-avea cum sa se intвmple.

Avea mare incredere in umanitate.

Spunea ca prefera sa aiba incredere in oameni є i sa fie dezamagit,

decвt sa-є i traiasca viaюa neavвnd incredere in nimeni.

Cu mai puюin de o jumatate de an mai tвrziu,

Hitler avea sa distruga statul cehoslovac.

Naziє tii continuau persecuюiile asupra evreilor.

In noiembrie, au pus la cale un pogrom, pe care l-au numit

mai tвrziu "Noaptea de cristal".

9 noiembrie 1938

Am avut un vis ciudat In noaptea In care a fost arestat tata.

Cina din seara aceea a fost ultima la care a luat parte є i tata.

L-am privit є i m-am gвndit ca nu-i cunosc bine trasaturile.

Єtii cum priveє ti pe cineva intens?

Ceva mi-a spus ca trebuie sa-mi intiparesc acea imagine in minte.

Inainte de a merge la culcare, tatal meu mi-a spus, cu o voce grava:

"Daca auzi zgomote ciudate in timpul nopюii, scoala-te imediat

є i ascunde-te in dulapul din hol. "

L-am spus: "Nu Inюeleg. "

Єi, cum nu-i statea In fire, tata mi-a spus:

"Nu pune intrebari, fa ce iюi spun. "

M-a trezit la doua noaptea o bataie puternica In uє a.

Erau doi naziє ti care strigau: "Sunteti arestati! #

Imbracaюi-va є i veniюi cu noi!"

Юin minte ca era o noapte foarte rece є i Intunecoasa.

Ne-am dus toюi la punctul de Intвlnire, care era o piaюa larga.

Erau mii de evrei acolo.