The first 197 lines.
DE VÂNZARE DE CĂTRE PROPRIETAR
- Ieşi ! - Vreau să vorbesc cu tine o clipă !
N-avem ce vorbi ! Ieşi !
E doar un mic neajuns, bine ? Pot să-l repar.
Un mic neajuns ?! Glumeşti ?
Ne-ai distrus vieţile ! Ne-ai terminat !
Nu, acum chiar că exagerezi !
- Ieşi naibii, până nu te omor ! - Nu... Zău aşa, iubito...
- Ia-ţi catrafusele şi valea ! - Bine ! Iisuse...
- Dacă plec... - Pleacă !
- Da. - Salut, aici 536.
536... eşti pe minus cu 12 miare.
- Ai naibii Saints. Am dreptate ? - Da, ai.
Poţi să alergi pe tot terenul,
dar după aia scoate-ţi nădragii din fund şi pune genunchiul jos !
Bine. Ce pui ?
- Un bilet cu trei meciuri. - Zi !
KC minus şase şi jumătate.
Browns - Ravens, prima repriză sub 10, şi Jaguars, plus trei şi jumătate.
- O să te coste un dolar treizeci. - Serios ?
Cota a crescut acum vreo 20 de minute.
La naiba ! Bine. Trece-mă cu un miar.
Dacă pierzi, s-a terminat. Va trebui să ne vedem săptămâna viitoare.
Da. Ţie nu-ţi place să joci ?
Cui îi pasă ce-mi place mie ? Dar e greu să nimereşti trei, în NFL.
- Mie îmi place. - S-a marcat. Baftă.
- Bună, iubire. - Avem o problemă.
Zi.
"Zi" ? Nu sunt unul dintre rataţii tăi.
Cât îţi trebuie ?
- 1 500. - Abia ţi-am dat 3 000.
Ortodontul meu !
De ce faci asta ? Îmi plac dinţii tăi încălecaţi.
Şi taxa şcolară a lui Anthony.
Când o să cotizeze şi taică-său cu câţiva biştari ?
Taică-său e la balamuc, mâncând cu furcolingura.
Aşteaptă.
- Da. - Salut, aici 703.
- Zi, 703. - Cum îţi merge azi ?
- Viaţa e o mare petrecere. Zi ! - Packers - Rams, peste 52.
"Titans", plus şase. 10 cenţi fiecare. Asta e tot, mersi.
S-a marcat. Baftă, 703.
Bine... Scuză-mă. Trec pe acolo, mai târziu.
Dacă m-ai lăsa să deschid un cont comun, nu te-aş mai bate la cap.
Care sunt cele două condiţii pe care ţi le-am pus înainte de căsătorie ?
- Fără bănci, fără musicaluri. - Te iubesc. La revedere.
- Bun ! Cât am scos ? - N-am numărat. De obicei, e corect.
- Trebuie să ascultăm asta ? - Îmi place, bine ? Las-o baltă.
- Ce naiba ? - Ce e ?
Banii ! Put !
- Zi-mi că nu-i rahat. - E rahat.
- Nenorocitul s-a şters la fund cu ei. - Poate că a luat cu ei rahat de câine.
- Ăsta nu-i rahat de câine. E de om. - De parcă le-ai putea deosebi.
Câinii mănâncă ceapă ? Foloseşte-ţi creierul !
Nenorocitul...
Nimic nu mă scoate mai tare din sărite decât oamenii.
AGENTUL DE PARIURI "Nu uita să miroşi banii"
Înţeles, 238.
100 de dolari pe Winnipeg la 1,5 şi pe toţi ceilalţi la scorul minim.
Isteţ ! Baftă !
- Ai notat ? - Da, dar trebuie să ascultăm asta ?
Nu te mai plânge atâta şi notează mesajul.
Bine. Stewie Malenkovich, opt miare.
O căruţă de verzişori pentru un chelner.
- E şef de sală, dar da. - Mă duc.
Nu. Trebuie să vorbesc cu el. Îi mai tai din nas. Aşteaptă.
Nu se poate !
Aşa mai merge.
- Ce mai faci ? - Încă n-am deschis.
Ştiu. Caut un anume Stewie Malenkovich.
- Nu mai lucrează aici. - Fir-ar...
- Ştii unde-l pot găsi ? - Îmi pare rău.
Stewie ?! Tu eşti ?
Dumnezeule, tu eşti ! Ce naiba se petrece ?
Te rog ! Nu aici.
- E o chestie de Halloween ? - Încerci să mă jigneşti ?
Nu. Sunt doar derutat.
Dacă ţii să ştii, după mulţi ani dureroşi,
m-am hotărât să trăiesc adevărul meu.
Adevărul tău ? Întrebare:
adevărul tău include plata banilor pierduţi pe pariuri pe WNBA ?
Nimeni nu pariază pe fete. Am crezut că am un avantaj.
- Unde sunt banii mei ? - Nu-i am.
Iisuse...
Ce dracu' ?
Ştiu că voi rupeţi coaste şi nasuri.
Dar am cheltuit o tonă de bani ca să arăt drăguţă.
N-o să te las să strici asta !
- N-aveam de gând să dau în tine ! - Minţi !
Cum a mers ?
- La Urgenţe. Conduci tu. - Ce s-a întâmplat ?
Nu vreau să vorbesc despre asta.
Chestia asta îmi provoacă nervi.
Ştii că pot să ţi-l pun la loc în doi timpi şi trei mişcări.
- Nu, mersi. - Eşti sigur ?
Când eram în ligă, un deget dislocat era la ordinea zilei.
Prefer un medic profesionist.
Ni le îndreptam unii altora cât stăteam în "grămadă".
- Pas. - Cum vrei.
Oricum cred că fac o radiografie. Mi-a tras la coaste, gagica.
- Gagica ? - Da. Stewie e fată acum.
Nu mai spune !
- Stewie se identifică acum cu o fată ? - De unde dracu' să ştiu ?
E important. Oamenii sunt sensibili la pronume.
Dacă îmi poceşti mutra, îţi vorbesc cu ce pronume vreau.
- Încerc să subliniez ceva. - Subliniază asta !
Bine ! Îmi pare rău.
Aşa şi trebuie.
La dracu' ! Doamne !
- Suntem în ordine ! - Băga-mi-aş !
- E scârbos ! - Ce vrei de la mine ? Sunt bani !
- Parcă ar fi scoşi din fundul cuiva ! - Oamenii nu au încredere în bănci.
Îşi ţin banii unde cred că e mai sigur.
- Nici să nu... - Nu-i vrei ? Dă-i înapoi.
- N-am zis asta. - Şi ştii ce n-ai mai zis ?
"Iubitule, cine te-a pocnit în faţă şi ţi-a rupt degetul ?"
Mi-ai zis să nu te întreb de treburile tale.
- Arată un pic de compasiune. - Am zis "Aoleu" când ai intrat.
- Lasă. - Cum a devenit asta viaţa mea ?
Pe bune ? Vrei să-ţi examinezi viaţa de dinainte de Danny Colavito ?
Nu începe cu...
Da, mama singură servind cocktailuri
la afurisita de "Potcoava veselă", în tura de noapte.
- Mi-era bine. Aveam demnitatea mea ! - Serios ?
Îmi amintesc că la a doua întâlnire ai izbucnit în lacrimi,
implorându-mă să te iau de-acolo.
Plângeam fiindcă-mi dădeam seama că nu găsesc ceva mai bun.
Şi probabil că aveai dreptate.
Care alt idiot îţi mai cumpăra casă cu trei dormitoare
şi te instala într-un butic încoţopenit,
care vinde naiba ştie ce pe Ventura Boulevard ?
E un magazin select, care vinde cadouri deosebite.
E un puţ fără fund, prin care eu spăl bani !
Da ? Atunci de ce Selena Gomez îşi cumpără lumânările doar de la mine ?
Bine, retractez: i-ai vândut o lumânare unei muieri ţicnite.
Ia zi, Anthony... Ce eşti ? Vreun soi de pirat ?
Sunt Lavi. Din D.Gray-Man.
Lavi... D.Gray-Man e un serial TV ?
E un manga, care a devenit şi un anime.
Te iubesc !
N-am idee ce ai zis.
- Vino ! Plecăm ! - Pe curând, puştiule.
Pa, Ray.
Ne vedem mai târziu, Lavi. Ţine 20. Du-te şi distrează-te.
Mersi, Danny.
Arăţi bine !
- Bună ! - Bună.
- Ne deschizi, Lorraine ? - Care e parola secretă ?
Nu acum, Lorraine !
Da, sigur.
- Salut. - Bună. Iisuse, ce ai păţit ?
Fratele tău a învăţat ceva despre sensibilitatea de gen.
Uite pariurile pentru azi. Cum e acţiunea online ?
Agitată. Meciul cel mai important de joi e KC.
Scade cota la jumătate şi şterge datoria lui Malenkovich.
- Ce ?! E o cifră mare, D. - Şterge-o.
Măcar l-ai lăsat pe Ray să-l şifoneze ?
Eu sunt un factor de descurajare vizual.
Zilele picioarelor rupte s-au dus.
N-o să fac nimic care-mi aduce poliţia pe cap.
Mare fătălău eşti.
Unul care nu trebuie să intre în Naţiunea Ariană ca să facă un duş.
- Lasă-mă să dau un telefon. - Eu nu aşa fac afaceri.
Ce fel de afaceri permit unui tip să nu-ţi mai dea şase miare ?
Opt miare. Toate afacerile. Se numeşte "contracţie".
Toţi comercianţii cu amănuntul pierd din cauza furtului din magazine,
a cecurilor fără acoperire, şi altele. Se numeşte "contracţie".
- Îţi zic eu ce se "contractă". - Nu zice.
Toţi gândim asta, şi e de-ajuns.
- Să vă ia naiba pe amândoi. Şterge-l. - Bine ! Dar am şi o veste bună.
- Spune ! - L-am găsit pe Charlie Sheen.
Serios ? Unde e sculă, ăla ?
În Malibu. La dezintoxicare, în "Freedom From Bondage House".
- Cum l-ai găsit ? - Într-un tabloid.
Paparazzi l-au pozat când intra pe uşa din spate.
- Să mergem ! - Trebuie să fac o oprire rapidă.
Nu aştept în maşină cât tu ţi-o tragi.
Cu plăcere !
Eu sunt. Am un kil.
Nu, nu vând în consignaţie. Banu' jos sau îţi creşti propriile ciuperci.
Train Town, Griffith Park. O oră. Adu bani gheaţă.
Nu, nu-mi poţi plăti prin Venmo. Nu sunt frizeriţa ta !
Sper că apreciază ce nepot minunat eşti.
Nu apreciază. La ce-ţi trebuie ăla ?
Fără supărare, dar nu suntem într-un cartier rău famat ?
Poftim ?! E un cartier ca toate cartierele.
În care suntem toţi buni vecini.
Ce vrei de la mine, Ray ? Mi-e frică.
NFL ! Ai îmbătrânit, omule !
Mai dă din gură şi tu n-apuci să îmbătrâneşti.
Uite. 20 de dolari. Păzeşte maşina.
Vezi, Danny ? Sunt copii buni.
Da. Ei sunt viitorul.
Ce zici, mamaie ?
125 de centimetri. Imagine frumoasă.
- E furat ? - Nu.
Nu-mi pasă de niciun televizor. Îmi vreau casa înapoi.
No comments yet. Be the first to leave one.