Manifest

Anterior, în Destinația…

Tu și Angelina v-ați apropiat.

Nu-ți văd mâna încrustată în safir.

Dumnezeu m-a ales să-i îndrum pe cei vrednici la judecata finală.

Am procesat moartea lui Chloe.

Cred că asta trebuia să fac,

dar nu mă simt mai bine.

- Mă ocup eu. - Evie!

De unde o știi pe Evie? Era prietena mea.

Era să mor de insuficiență cardiacă. Mi-a donat inima ei.

- Dr. Bahl, ai fost transferată. - Ben!

- Saanvi! - Ne întrec.

Nu doar Saanvi

a aflat că e un vulcan sub New York.

După ce gardienii pleacă, pasagerii primesc ce vor.

Nu-i putem lăsa aici. Sunt ființe umane.

Decizia a fost luată.

Ideea, când nu există angajament, e că nu e ciudat.

N-a mai fost o relație de ceva vreme.

Ia cheia pacienților de la Neurologie!

Erau asistați. Au nevoie de îngrijiri speciale.

- N-am primit o Chemare, ci pe toate. - Încă putem rezolva Chemările.

Vă dau șansa să supraviețuiți Datei morții.

Râul roșu. Duce la vulcan.

Se termină lumea și, noi știm cum.

Ce se întâmplă în New York e în concordanță cu ce auziți

de la omologii dv. din serviciile secrete din toată lumea.

Am înțeles, dnă secretar. Mă ocup eu.

Dacă nu merg acasă, nici bunul nu merge.

De ce nu e aici? Aduceți-o!

Vreo schimbare la infraroșu?

Indiferent ce facem, continuă să crească.

Sigur că da. Ți-am spus.

Nu muncești destul.

Secretarul Apărării a creat laboratorul cu un scop

Da. Ca să mă închidă.

Nu ești prizonieră. Ești un bun cu potențial valoros.

Un bun care nu poate merge nicăieri. Nu pot suna pe nimeni.

Nu pot face nimic fără a fi urmărită de camere.

Riscăm extincția.

Populația nu știe ce prezice activitatea seismică.

Dacă vrem să evităm panica în masă, nu trebuie să știe.

Dacă pasagerii nu supraviețuiesc judecății noastre finale,

viața știută de noi se va sfârși în două zile.

Știm că orice sau de ce ar fi vulcanul ăsta,

reacționează la semnale de la unda lui Dumnezeu.

Scuze, unda ultrascurtă.

E de la sine înțeles că, dacă am bloca UUS,

am putea opri erupția vulcanului.

Cum ați bloca UUS?

Folosind un puls electromagnetic?

Interesant.

Să obținem dovada conceptului!

Cutia neagră emite UUS, nu?

Vezi dacă o explozie electromagnetică ar funcționa.

Troy, vei șterge toate datele noastre.

Dacă vulcanii din întreaga lume vor erupe, la ce ne vor ajuta datele?

Poate fi singura noastră speranță.

Fiecare viață merită…

Hei, încet!

Vrei niște apă? Aspirină?

Nu, sunt bine.

Bine? Pari extenuat. Fă ceva contra durerii!

Nu e timp. Primesc mai multe. Nu vreau să le uit. Haide!

Cal.

Bine, toată lumea. Faceți un cerc! Avem mult de lucru.

Unde sunt Olive și Eden?

Excursie. Se joacă de-a viața normală azi.

Cal. Să auzim! Ce se întâmplă?

Căpitane Amuta.

Am stat pe scaunul tău și am văzut un joc, între petanque și baseball.

Crichet. Mă jucam în copilărie, în Jamaica.

Sunt terenuri de crichet în Prospect Park. Mama mă ducea acolo mereu.

Grozav. Cum știi zona,

ce-ar fi să-l punem pe Amuta în echipa ta azi?

Ieșiți cu grijă din tunelul clădirii lui Drea!

Și nu uitați, dacă cineva vă legitimează sau crede că sunteți pasageri…

vă despărțiți și luați trei mijloace de transport.

Mick, și tu ai avut una.

„Fiecare viață merită salvată.” Cel puțin, cred că asta scria.

E OK. Aflu eu ce vrea să zică.

Am ceva pentru 12F. Cine e?

- Da, eu sunt. - Hei! Bine, am văzut…

„Fiecare viață merită salvată.” Eu nu…

Sună ca un afiș de la un centru de recrutare.

„Îndrăznește să visezi.” „Fii cât mai bun!”

Soția mea mi-a adus Gerlando la muncă. Cărui fapt îi datorez plăcerea?

Nu e nevoie de empatie ca să știi ce zi e.

M-am gândit că ți-ar prinde bine un întăritor.

E drăguț din partea ta, dar…

Dar nimic. Zeke, aniversările sunt grele.

Eu știu.

Ziua lui Chloe era ca Mardi Gras.

Era o mare figură.

Oricum, ziua surorii mele e doar jumătate.

Trebuie să aloc un nou stagiar. Un puști cu probleme, care are nevoie de un mentor.

Se potrivește perfect.

Da, așa ar trebui, doar că m-am stresat toată ziua

și am dat-o în bară.

M-am rățoit la puști când el doar încerca să învețe.

Am o idee.

Ce e aia?

Ia un pix!

Cal a greșit. Nu cred că e „salvată”. E „trăită.”

„Fiecare viață merită trăită.”

- Știu unde trebuie să merg. - Bine. Merg cu tine?

Trebuie s-o fac singură.

A fost ceva zgomotos.

A fost un zgomot de tăiere cu ferăstrăul

și o furtună cu ploaie și tunete.

Scuze! Nu-s multe indicii, dar…

Sper să fie suficiente.

Echipa mea poate ieși cu tine.

Dacă-l poate înlocui cineva pe Henry la laborator.

Eu n-am avut o Chemare. Mă bucur să vă ajut.

Grozav. Henry, vino cu Astrid și cu mine!

Astrid nu e aici.

Mă duc la Drea. Văd ce face.

Te rog.

Ieșiți repede!

Bine. Vă mulțumesc tuturor. Asta e.

Hei, Cal! Bravo!

Mai e ceva?

De fapt, tu ai avut una.

Un bâzâit

urmat de niște cifre pe care nu le-am înțeles.

A început cu unu, unu, doi, unu.

Unu, unu, doi, unu? Unu plus un prefix.

Nu există niciun stat cu prefixul 121.

Poate că e o dată. 21 noiembrie?

Ar putea fi anul 1121.

Poate e ceva pe panourile despre mitologie.

Unu, unu, doi, unu.

Așa începe un cod poștal din New York.

Voi avea nevoie de ajutorul tău.

Nu trebuia să vii cu mine. Speram să dormi până târziu.

Până târziu?

Nu cu bebelușul lui Rosemary care dă cu picioarele.

Așa de rău e?

Comme ci, comme ça.

Cred că mă pregătește pentru ce urmează.

Ne pregătește.

Asta dacă pasagerii fac destul ca să aflăm ce urmează.

Jay, haide! Iar începi?

Toți urmăresc Chemări de o lună.

Nu toți le rezolvă.

Chemările scad în claritate pe măsură ce Cal slăbește.

Ce e? De unde vine asta?

Avem două zile. Atât.

Ca să-nclinăm balanța în favoarea noastră. Altfel, nu ne vom cunoaște copilul.

Astrid!

Drea!

Întinde-o pe o parte! Pare supradoză. Nu vreau să se sufoce.

Bethany a zis nu prea are pastile.

Văd două aici. Nu faci supradoză de la pastile contra anxietății.

Nu cred că Narcan va avea efect.

Hai să aflăm, fiindcă nu respiră. Ajută-mă!

Haide, Astrid!

Știu că nu toți ar trebui să trăim,

dar mocofanii ăștia n-ar trebui să tragă tare

să-și fixeze scara spre cer?

În locul tău, m-aș concentra pe mântuirea ta.

Mântuirea mea? Te rog. Sunt ca tăticul Warbucks.

Locul meu în viața de apoi e sigur.

Ce ai tu e material. Noi avem credință.

Credință în Angelina și deciziile ei.

Sau nu crezi în aleasa noastră?

Sunt ca Saul, Pavel sau acela care crede.

Mă face să mă întreb, de ce ar pleca cineva?

Mai ales o prăpăstioasă ca Astrid.

Orice motiv ar fi avut să plece, sigur nu mi l-a spus.

A făcut-o totuși?

A plecat?

Femeia l-ar fi dat pe spate pe Freud. Era un munte de emoții.

Singurul lucru care o putea calma erau pastilele.

S-a întâmplat să găsesc una pe podea.

Uite ce știu.

Lumea se va sfârși în două zile și doar opt pot supraviețui.

În loc să-mi fac griji pentru alții, mă rog.

Îți sugerez să faci la fel.

Astrid! Mă auzi?

Astrid!

Slavă Domnului că știi tehnici de prim-ajutor.

Pericolul n-a trecut. Trebuie s-o ducem la infirmerie.

Bine, stai o clipă! Gândește-te la ce ai făcut.

Nici tu n-ai stat degeaba.

Vestea bună e că există doar zece zone poștale în Brooklyn

cu codul poștal care începe cu 1121.

Care e vestea proastă?

Cele zece zone cuprind 80 de străzi.

Rezolvarea Chemărilor mele va fi ca găsirea unui ac în carul cu fân.

Pot să mă întorc în avion.

- Nu, Cal… - Ce altă opțiune avem?

Poate n-o să avem nevoie. Cred c-am găsit acul.

Tot cvartalul a fost expropriat acum câțiva ani,

A fost declarat zonă contaminată sau așa ceva, dar uite!

- Ce sunt? Arată ca… - Panouri solare. Noi.

Conform formularului de cerere,

ConEd a instalat panourile acum câteva luni.

Bâzâitul din Chemarea ta.