The Last of Us

E cea mai mare îngrijorare a dvs.?

Da, orice fel de virus,

dar cel mai probabil ceva similar gripei.

Din cauza călătoriilor aeriene?

Prin aer, da, tusea…

Scuze, m-am referit la oamenii din avioane.

Ați descris asta în cartea dvs.

Da, un nou virus apărut în Madagascar, să zicem,

ar putea ajunge în Chicago în câteva săptămâni

și ne alegem cu o pandemie globală.

„Pan” însemnând „totul”. Toată lumea se îmbolnăvește deodată.

Dr. Neuman, și dvs. sunteți epidemiolog.

Presupun că perspectiva unei pandemii virale vă ține și pe dvs. treaz noaptea?

- Nu. Nu. - Nu?

Bun, încheiem aici emisiunea.

Nu, omenirea se luptă cu virusuri încă de la începuturile sale.

Uneori, mor milioane de oameni, ca într-un război adevărat,

dar, în cele din urmă, câștigăm mereu.

Dar, ca să fie clar, susțineți că microorganismele reprezintă o amenințare?

În cei mai îngrozitori termeni.

- Bacteriile? - Nu.

- Vă place să spuneți „nu”. - Da.

Nici bacteriile, nici virusurile, ci…

Ciupercile.

Da, aceasta e reacția obișnuită.

Ciupercile par destul de inofensive.

Multe specii ar putea să zică altceva.

Pentru că sunt unele ciuperci care nu caută să omoare,

ci să controleze.

Vreau să vă întreb ceva.

De unde credeți că obținem LSD-ul?

Dvs. de unde îl luați?

Provine din ergot, o ciupercă.

Psilocibina este, de asemenea, o ciupercă.

Virusurile ne pot îmbolnăvi,

dar ciupercile ne pot altera mintea.

Există o ciupercă care infectează insectele.

Infectează o furnică, de exemplu.

Trece prin sistemul său circulator,

spre creierul furnicii, inundându-l cu substanțe halucinogene,

astfel, reușind să supună mintea furnicii voinței sale.

Ciuperca începe să direcționeze comportamentul furnicii,

spunându-i unde să meargă și ce să facă,

așa cum face un păpușar cu marioneta sa.

Situația devine și mai gravă.

Ciuperca are nevoie de hrană pentru a trăi,

așa că începe să-și devoreze gazda din interior,

înlocuind trupul furnicii cu al său.

Dar nu-și lasă victima să moară. Nu, ea…

Își menține marioneta în viață, prevenind descompunerea.

Cum?

- De unde obținem penicilina? - De la ciuperci.

D-re Schoenheiss, sunteți tulburat.

Infecția fungică de acest tip este reală, dar nu la oameni.

Este adevărat, ciupercile nu pot supraviețui

dacă temperatura corpului gazdei depășește 34 de grade.

Și, în prezent, nu există motive ca ciupercile

să evolueze ca să poată rezista la temperaturi mai ridicate.

Dar dacă s-ar schimba asta? Dacă…

de exemplu, planeta ar deveni ceva mai caldă?

În acest caz, există un motiv de evoluție.

O genă suferă o mutație, iar o ascomicetă,

candida, ergot, cordyceps, aspergillus,

oricare dintre ele ar fi capabilă să își facă loc în creierul nostru

și să ne controleze nu cu milioanele, ci cu miliardele.

Miliarde de marionete cu minți otrăvite,

fixate permanent pe un singur obiectiv unificator,

acela de a răspândi infecția până la ultimul om rămas în viață,

prin orice mijloace necesare.

Și nu există tratament pentru asta.

Nu sunt măsuri preventive. Nu sunt leacuri.

Nu există. Nici măcar nu e posibil să le producem.

Deci, dacă se întâmplă asta?

Pierdem.

Revenim.

Alarma.

Sună alarma.

Unde e amestecul de clătite?

Eu am…

Da, eu am fost. Scuze.

Voiam să-ți fac clătite aniversare. Jur.

Știi că nu-mi plac foarte mult clătitele.

Știu că nu-ți plac.

Sunt pentru mine.

Vitamina C.

Ți-ai făcut temele?

Fracțiile?

Câți ani ai făcut?

Treizeci și șase.

Curând, va trebui să porți scutece.

Cine spune că nu port deja?

Coajă.

Calciu.

Minunat!

A rămas și pentru unchiul Tommy?

Ar fi rămas.

Salut!

Încă mai trăiești, bătrân nenorocit.

- Te iubește. - E dependent de mine.

Nu e același lucru.

- Eu cred că e la fel. - Sigur e la fel.

Credeam că mâncăm clătite.

Îți luăm ceva de pe drum.

- Tipii cu betonul o să fie acolo? - Au spus că poate vin.

„Poate”? Nu putem face cofrajul până nu turnăm betonul și nu ne plătesc înainte.

Putem să aducem pe altcineva, să terminăm mai repede.

Nu, nu vreau să împart lucrarea asta. Abia vreau s-o împart cu tine.

Putem lucra tură dublă.

Pe bune?

- Astăzi? - Știu, o să termin până la 21:00.

Până la 21:00, nu?

Da.

Mă întorc cu un tort.

Promit.

Tulburări continue în Jakarta,

dar sfătuim cetățenii americani…

Jakarta. Unde-i asta, în Orientul Mijlociu?

Nu-mi sună cunoscut. Sigur e o țară.

- Poate face parte din Asia? - Jakarta nu e o țară.

Dacă face parte din Asia, nu e obligatoriu să fie o țară.

De fapt, e capitala Indoneziei.

Rahat! Încă mai avem o speranță.

Bine.

Termină repede, te lăsăm noi.

- Nu mi-am terminat cojile de ouă. - Mai ai șapte minute.

Ți-ai pus tricoul pe dos.

Rahat!

O ia razna.

Sarah!

Salutare, vecino!

Bună!

A întrebat Connie de tine.

Din moment ce n-ai mai trecut pe la noi.

Zi-i ce vrea să audă!

Aș putea veni după școală, dar pentru scurt timp.

Doar n-o să te refuze.

Puteți să faceți ceva la cuptor sau ceva de genul ăsta.

Apropo…

Avem mulți în plus. Vreți niște biscuiți?

Tată, adori biscuiții.

Așa e.

Dar țin dieta Atkins.

- Ce dietă? - Este o…

Știți ceva? Trebuie să plecăm.

Dar Sarah o să vină mai târziu la voi. O să stea cât de mult vreți.

O să vă spună totul despre Atkins.

Grozav, o s-o anunț pe Connie.

Tare!

Nici nu știți cât de interesant a fost să ascult conversația aia!

Stinge aia!

La mulți ani!

OPERAȚIUNEA DESERT STORM VETERAN MILITAR

AUSTIN, TEXAS 26 SEPTEMBRIE

Vreau să scrieți această diagramă exact așa cum v-am prezentat-o.

Mereu cu subiect și predicat.

Verb și substantiv.

Propoziția este: „Tu unde pleci?”

Subiectul este „tu”.

Tu pleci…

Predicatul.

„Unde” este adverbul.

Vedeți? Luați aminte, cei ce dați din cap!

Jur că o să vă folosească în viață.

Credeți-mă, de aceea suntem aici.

Da? Deci „tu” este subiectul…

Da, trebuie să știți asta.

Și da, o să fie în testul de săptămâna viitoare.

Tema trebuie predată mâine, după oră.

Douăzeci.

Atât?

Bine, treizeci.

Douăzeci e bine.

E un arc. Îl repar acum.

Toată ziua.

Jur.

Închidem.

Am terminat pe ziua de azi.

15, închidem la 19:00.

- Îmi pare rău, nu poate să termine. - Am terminat deja.

Ar trebui să te duci acasă.

În sfârșit, draga mea.

Scuze.

Mă îngrijorasem.

I-am luat ceva tatei.

Bună, Mercy!

E totul în regulă?

Cu ce se zice la știri?

Ce să se zică, dragă?

Păi, astăzi a fost multă poliție și agitație pe drum.

Asta se întâmplă în fiecare zi, nu?

Oamenii trebuie să facă pace cu Isus.

Trei cuie și o cruce înseamnă izbăvire.

Mă gândeam să facem niște fursecuri.

Cu bucăți de ciocolată?

Cu stafide.

Haide, mamă!

E verde. Îți place verdele.

Asta e.

Nu știu de ce vorbesc cu ea.

E surdă de-a binelea.