The Life Ahead (La vita davanti a sé)

‎NETFLIX PREZINTĂ

‎Ia puțină apă, dragule. ‎E cald și am călătorit mult.

‎Ești obosit? Haide.

‎Așază-te și bea o gură de apă.

‎Stai cuminte, iubire…

‎Momo?

‎Ce faci aici?

‎Momo?

‎Așteaptă!

‎Unde te duci? Momo!

‎Momo!

‎Oprește-te!

‎Momo!

‎Deschide ușa!

‎Momo, deschide!

‎Momo!

‎Unii spun că totul e deja scris ‎și nu poți schimba nimic.

‎Deschide!

‎Eu vreau să schimb totul.

‎Să mă întorc la începuturi, ‎când nimic nu era scris.

‎AI TOATĂ VIAȚA ÎNAINTE

‎CU ȘASE LUNI ÎNAINTE

‎Ne putem duce să ne uităm acolo?

‎Da, dar nu vă îndepărtați.

‎Hei!

‎Întoarce-te!

‎- Sunteți teafără, doamnă? ‎- Ticălosul ăla mic!

‎Ne vedem acolo.

‎- Ce mișto e! ‎- Vorbim mai târziu.

‎- E nouă? ‎- Jos labele!

‎- Ce vrei? ‎- Să-l văd pe Ruspa.

‎- De ce? ‎- Am o afacere pentru el.

‎- Auzi, afacere… ‎- Da, o afacere!

‎Uite! Astea fac o avere. Sunt antichități.

‎Niște rahaturi.

‎Du-te să te joci la consolă!

‎Ruspa!

‎- Am zis că nu-i. Ești surd? ‎- Nu te băga.

‎- Vrei s-o iei pe coajă? ‎- Lasă-mă!

‎Când zic „nu”, așa rămâne!

‎Dispari, rahat cu ochi!

‎Nu te întoarce.

‎Du-te! Motocicleta mea!

‎Nemernicule!

‎Am 12 ani. Mă numesc Mohamed, ‎dar mi se zice Momo.

‎Sunt orfan. De mic, Protecția Copilului ‎m-a dat în custodia doctorului Coen.

‎El avea un cabinet la domiciliu, ‎plin de pacienți.

‎Îmi zicea să mă comport ca ceilalți copii

‎și să am grijă să nu ajung rău.

‎Dar eu nu vreau să fiu ca alți copii.

‎Momo, unde ai fost? ‎Te-am căutat peste tot.

‎Ce sunt alea?

‎Le-am câștigat.

‎Ce zi norocoasă! Te-ai ales și cu asta.

‎Am căzut de pe bicicletă.

‎Te întreb pentru ultima oară. ‎Ale cui sunt?

‎Habar n-am.

‎Nu vreau lucruri furate în casa mea.

‎Dacă nu-ți revine memoria…

‎va trebui să te reclam.

‎Puteam plăti chiria pe o lună ‎cu sfeșnicele alea. Pricepi?

‎Am făcut trotuarul 40 de ani

‎și nimeni nu m-a bătut sau a refuzat ‎să mă plătească. Niciodată!

‎Apoi ajungi la vârsta mea…

‎și ți-o trage o jigodie mică.

‎Aiurea!

‎Ce-i așa amuzant, Babu?

‎Ce-o să vindem ca să plătim chiria?

‎Stai! Ți-e foame, nu?

‎Vrei un fursec? Poftim, iubire.

‎Poftim.

‎Cine naiba e la ora asta?

‎Iosif, deschide ușa!

‎Bine.

‎Întreabă cine e înainte să deschizi.

‎Stai! Vin eu.

‎Doamna Rosa, e doctorul Coen.

‎- Doctorul? La ora asta? ‎- Da, el e.

‎- Rosa. ‎- Bună.

‎Te-ai și îngrijorat, dar am vești bune.

‎Ți-am adus un cadou.

‎- Unde le-ai găsit? ‎- Hoțul a venit să-și ceară scuze.

‎Nu-i așa, Momo?

‎Din cauza ta am căzut. ‎Dacă puneam mâna pe tine…

‎Gata. Du-te la Babu.

‎E rândul tău.

‎Scuze.

‎Mai tare!

‎Scuze!

‎„Scuze, doamna…”

‎De unde să știu cum te cheamă?

‎Copiii mi-au zis mereu „doamna Rosa”.

‎Îmi cer scuze, doamna Rosa.

‎Nu-ți accept scuzele.

‎Mulțumesc pentru sfeșnice. ‎Cum te pot răsplăti?

‎Am nevoie de o favoare.

‎Să aud.

‎Ești nebun? Nici moartă!

‎- Doar puțin timp, câteva săptămâni. ‎- Nu.

‎Cel mult o lună.

‎Sub nicio formă.

‎Până îi găsesc un cămin potrivit.

‎Stai așa! El e în custodia ta. ‎Ce amestec am eu?

‎Cred că i-ar fi mai bine aici, cu tine.

‎Serios? De ce?

‎Băiatul are nevoie de o mână de femeie.

‎De una dură, care impune respect. Ca tine.

‎Eu nu-i fac față.

‎Sunt bătrân.

‎Pe când eu sunt o adolescentă, nu?

‎Ești doctorul meu.

‎Îmi știi problema cardiacă ‎și celelalte boli.

‎- Îți repet: doar până la… ‎- Nu!

‎Momo nu este cum crezi.

‎Îl cunosc bine.

‎Mi-a fost dat în grijă ‎imediat după tragedie.

‎Am căutat, dar nimeni nu era dispus ‎să-l adopte.

‎„Tragedie”?

‎Du-te în sufragerie!

‎Vin și eu imediat.

‎Nu! Am terminat-o.

‎M-am săturat de copiii târfelor ‎la mine acasă.

‎Am avut grijă de prea mulți ‎și am riscat mult de-a lungul anilor.

‎Dar femeile de stradă se ajută mereu ‎între ele.

‎Mai bine eu decât Protecția Copilului.

‎De asta te și rog.

‎Ajută-mă!

‎Dar tu nu ești târfă.

‎Am vorbit clar. Am terminat-o.

‎- Și Iosif? ‎- Dă-l încolo.

‎Trebuia să stea doar o săptămână, ‎dar maică-sa a șters-o.

‎Din fericire, trimite bani regulat.

‎- Dacă e vorba de bani… ‎- Nu, renunță.

‎Te iubesc și-ți mulțumesc ‎că mi-ai recuperat sfeșnicele.

‎Pot plăti chiria. ‎Dar acum, e timpul să pleci.

‎E destul 600 de euro pe lună?

‎Mi-au rămas niște economii.

‎Pleacă!

‎Hei!

‎Hei!

‎Ți-ai uitat hoțul!

‎Șapte sute.

‎Șapte sute cincizeci.

‎Două luni, nicio zi în plus.

‎- Nu stau cu curva aia. ‎- Cum îndrăznești!

‎- Rosa e femeie de treabă. ‎- Atunci, du-te tu la ea!

‎Momo, ori ea, ‎ori înapoi la Protecția Copilului.

‎Mă doare-n cot!

‎Protecția Copilului!

‎Sosesc!

‎Hei, ticălos mic!

‎Dacă vorbeai așa cu mine, ‎îți zburam dinții din gură.

‎Stăteam la bar și te-am auzit.

‎N-aș vorbi așa cu tine, ‎mai ales dacă-mi dai de lucru.

‎De ce nu vrei să stai cu baba aia?

‎Scapi de Protecția Copilului.

‎Și asta n-ar dăuna… nici afacerilor.

‎Înțelegi ce spun?

‎Baba, după ce nu a mai făcut trotuarul,

‎a început să aibă grijă de copiii ‎altor târfe, pentru un ban în plus.

‎A crescut mulți.

‎Unul a ajuns chiar șeful poliției ‎și a ferit-o de inspecții.

‎În cartier, casa ei era numită „refugiu”.

‎Eu îi spuneam…

‎„hazna”.

‎O să fie cuminte.

‎Are nevoie doar de un pic de disciplină ‎și afecțiune.

‎Bine, doctore. Și-acum dispari ‎până nu mă răzgândesc.

‎Dă-te jos, te rog.

‎Dă-te jos din patul meu!

‎- Lasă-mă în pace! ‎- Dă-te jos!

‎Încetează!

‎Ridică-te!

‎Fără încălțări în pat!

‎Și tu nu mai pierde timpul. ‎Du-te să înveți ebraica.

‎Te ascult mai târziu.

‎Tu, vino cu mine! Îți pregătesc alt loc.

‎Uite!

‎Ce-i asta?

‎Camera ta.

‎E o hazna!

‎Te așteptai să fie un palat regal? ‎Mai scutește-mă!

‎E o hazna.

‎Dă-mi pace! Doamna!

‎Ajunge!

‎Gata! Am zis că ajunge!

‎Iosif, treci în camera ta. ‎Și tu, în haznaua ta.

‎Pentru Dumnezeu!

‎N-am nici măcar o poză cu mama,

‎dar îmi amintesc ceva despre ea.

‎Zâmbetul ei, ‎când mă punea pe picioarele ei și dansam.

‎Îi plăcea foarte mult să danseze.

‎Odată, din greșeală, am făcut-o să cadă.

‎Dar nu s-a supărat.

‎Ne-am rostogolit pe covor. ‎Mă îmbrățișa și râdea.

‎Râdea foarte mult.

‎Era atât de frumoasă!

‎Începe cu astea.

‎Fiecare punguță e o doză.

‎Nu te lăsa prins!