The first 200 lines.
Știi de ce i-am ales?
De ce i-am ales pe ei ca să schimb lumea?
Fiindcă sunt slabi.
Sunt fragili.
Sunt ușor de transformat.
Ușor de controlat.
Receptoarele perfecte.
Dragul meu!
- Mamă... - Scumpule!
Nu înțeleg. Cum ai...
E un mag! Un mag adevărat, pe bune!
Mike!
Ai reușit! Chiar ai reușit.
Copiii... Vecna a luat copiii!
Știu. Pe Derek, Mary și Glenn.
Nu doar pe ei.
Nici ceilalți n-au ieșit din Hawkins.
I-aș fi putut ajuta să lupte dacă acționam mai devreme.
Am făcut-o târziu.
Acum îi are pe toți.
Pe toți doisprezece.
Am dat greș.
- Eu am dat greș. - Nu!
În tuneluri! La Radio Shack.
Probabil că vă e puțin neclar ce s-a întâmplat și cum ați ajuns aici.
Sunteți derutați.
Monștrii au încercat să vă ia.
Dar eu v-am salvat la timp.
Locul acesta, casa mea, e acum și casa voastră.
Refugiul vostru.
Dacă nu mergeți în pădure, unde sunt monștrii,
veți fi în siguranță aici.
Știu că mulți dintre voi se întreabă
când vor veni prietenii și familiile voastre.
Adevărul urât e că miza e mai mare decât viețile celor dragi vouă.
Nu vreau să vă sperii.
Sunteți curajoși și puteți afla adevărul.
Un întuneric malefic se răspândește nu doar în Hawkins, ci în toată lumea.
Curând, va fi prea târziu să-l oprim.
Imaginați-vă că acest întuneric e ca Umbra Neagră din carte.
Umbra îi amenința familia lui Meg.
Întunericul amenință lumea voastră, dar cred că am găsit o cale să-l înving.
Cum?
Am călătorit mult și am ajuns departe, dincolo de dimensiunea noastră.
Așa am descoperit o altă lume,
departe de Pământ.
Lumea asta seamănă mult cu a noastră,
doar că e bună.
Nu există monștri și întuneric.
Doar lumină.
Acesta e motivul real pentru care ați fost aleși.
Voi...
nu sunteți ca alți copii.
La fel ca Meg, sunteți speciali.
Aveți puteri ascunse aici.
Cred că, împreună, putem să trezim acele puteri
și, cu energia noastră, să atragem acea lume aici.
Iar când lumina...
atinge întunericul,
lumina va alunga întunericul,
cei dragi vor fi salvați, iar voi...
voi veți fi eroi.
Da, Holly?
O să pleci iar?
Să aduci și mai mulți copii speciali?
Biata Holly! Ea a fost prima aleasă.
A stat singurică aici.
Stați liniștiți, nu vă mai las singuri.
Pe niciunul. Niciodată.
Deocamdată, mâncați și jucați-vă.
Cel mai important, odihniți-vă.
Fiindcă mâine...
Mâine începe totul.
OPERAȚIUNEA ȘOCUL
- Ai zis că n-a ieșit nimeni. - Paza a confirmat. Nimeni.
- Au dispărut ca Houdini? - Nu știu, domnule!
Verificați fiecare colțișor!
Fiecare cameră, aerisire sau panou. Dați-i drumul! Mișcați-vă!
- E totul în regulă? - S-a întrerupt proiecția.
Suntem prea departe.
E în regulă. Nu ne mai ajung din urmă.
A fost grozav ce ai făcut.
Sau să spun că a fost „de belea”?
I-ai îmbogățit vocabularul lui Unșpe.
- Am o influență negativă. - Da, nu doar tu.
- Lucas? - Fir-ar să fie!
- Nu... - Salut!
Nu!
- La dracu'! - E doar o zgârietură.
- Mike, trusa! - Fir-ar să fie!
Să vedem...
- Ridică tricoul! - Da.
- Nu e grav. - La dracu'!
Pare exact ce trebuie pentru niște cicatrici beton.
- Nu i-am apărat pe copii. - Ai făcut tot ce ai putut.
Ai luptat. Ți-ai riscat viața. Mi-a plăcut cum ai învârtit lopata.
- M-ai văzut? - Nu doar că te-a văzut.
Demogorgonii ridicați în aer, cu membrele rupte și uciși...
Tu ai făcut toate astea?
Păi... da.
Frățioare!
Frățioare!
Știi ce înseamnă asta? Ești Will cel Înțelept, dar pe bune.
- Nu chiar. - E un mag, nu doar un vrăjitor.
Da, cum zici tu.
Dar înțelegi ce zic, nu? Asta schimbă complet situația.
E ca Unșpe.
Nu sunt ca Unșpe. Nu am puteri.
Doar... sifonez. Fur puterile lui Vecna.
Trebuie să fiu lângă mintea colectivă, dar Vecna nu mai vine aici.
- Dar demogorgonii, da. - Nu cred.
Au venit pentru copii. Îi are pe toți, are toate receptoarele.
„Receptoare”?
Așa le-a zis. „Receptoare pentru schimbarea lumii.”
Sper că teoria ta e greșită.
Ce teorie?
6 noiembrie.
În ziua în care a început...
se și termină.
Reziști?
Hai, Lucas, încet! Te ajut eu.
Hai, încă un pas!
Stai! Vino aici.
Mă întreb dacă există o cale să ne reconectăm la mintea colectivă
și să ai iar acele puteri.
- Nu e posibil decât... - Dacă ești aproape, știu.
Nici ce s-a întâmplat în seara asta nu credeam că e posibil.
- Mamă... - Vorbesc ipotetic.
Dacă de data asta nu-ți folosești puterile contra armatei sale,
ci le folosești împotriva lui, împotriva lui Vecna?
Îl înjunghii cu propria lui armă.
N-ai dat greș în seara asta.
Ceea ce ai făcut...
a fost extraordinar.
Tu ai spus-o. Vecna te-a ales fiindcă te-a subestimat.
Toți te-am subestimat. Eu, cu siguranță.
E o greșeală pe care nu o voi repeta.
Dar pariez pe orice vrei că el o repetă.
Și când va face asta,
va fi ultima greșeală a nenorocitului ăluia.
E un miracol că au rămas întregi.
Nu pot spune la fel despre BMW-ul care-i e atât de drag lui Harrington.
Așa ai de gând să o ții? Faci glume ca și cum nu s-a întâmplat nimic?
Îl găsești și te întorci. Așa era planul.
- Doar că nu era așa. - Ba da.
Minți! La fel ai mințit și despre antrenamentul meu.
Nu mă luai la infiltrări, ca să-l ucizi tu pe Vecna și să mori.
Ascultă-mă. Azi s-a întâmplat altceva.
Nu te puteai împotrivi kriptonitei. N-am avut de ales.
Și bomba?
Bomba... era o măsură de siguranță.
O măsură de siguranță de care nu știa nimeni!
Ți-am văzut privirea.
Am văzut!
Plănuiai să mori.
Și așa a fost mereu.
Prietenii voștri trebuiau să fie aici?
Zi-mi că e o glumă!
- Arată foarte promițător. - Suntem în hol.
Și unde anume mergem?
- Da, ce căutăm? - Ați văzut Întoarcerea lui Jedi?
- Ăla cu ursuleții? - Ewoki.
- Cel mai bun din serie. - Așa e?
Nu, dar copiilor le place, se potrivește.
În film, rebelii trebuie să distrugă a doua Stea a Morții,
care e protejată de un scut energetic creat de un generator.
Ce tare! Ne povestești filmul pe care l-am văzut toți.
În mod ciudat, e relevant, Steve.
Cred că acest perete circular e versiunea lui Vecna de scut energetic,
doar că nu e nimic SF aici.
Peretele e supranatural, creat de magia neagră a lui Vecna.
Scutul magic ne împiedică să-l găsim pe el și să o salvăm pe Holly.
Dacă am calculat bine, generatorul e în acest laborator.
- Dacă găsim generatorul scutului magic... - Distrugem peretele.
- O salvăm pe Holly. - Primim medalii.
- Cum arată generatorul? - Cum aș putea să știu?
Sus sau jos?
Amândouă. Facem echipe, să acoperim mai mult.
N-am nimic împotrivă, dar putem schimba echipele?
Nance, noi doi, sus?
- Păi... - Vorbești serios?
- Eu și el vrem o pauză. Te rog. - Te rog.
- Bine, noi doi? - Și cu tine vreau o pauză.
Cu toți, mai puțin cu Nancy. Convenabil!
N-avem timp de asta! Nu ne complicăm, păstrăm echipele.
- Nance, nu pot... - Nu...
Am terminat discuția!
Minunat!
Pur și simplu, minunat.
Te prind!
Ești!
Te prind!
Ai stat aici o zi fără mine!
Ce zici? Nu știu niciodată. Verdele îmi vine bine?
Da, absolut.
- Ce e cu tine? - Nimic.
- Te porți ciudat. - Cred că am mâncat prea mult tort.
- Oare dl Ce are niște ceai? - Sunt sigură că da. Are orice.
- Ce vrei? - Să vorbim.
- Planul era... - Să aștept să plece.
No comments yet. Be the first to leave one.