Stranger Things

Bună!

Știu că ești înspăimântat și supărat,

dar te asigur că vrem doar să te ajutăm.

Derek!

Dacă o ții tot așa, o să te rănești.

Liniștește-te puțin, să putem vorbi.

- Știi cine sunt? - O răpitoare de copii malefică.

Bine, înțeleg de ce crezi asta.

Dar nu sunt malefică.

Sunt doar o mamă obișnuită.

El e Will, fiul meu.

Băiatul zombi!

- Știi de ce i s-a zis așa? - Fiindcă a murit și a înviat.

Dar lumea nu știe că, atunci când a dispărut,

a fost luat de un monstru înfricoșător.

Acum, monstrul înfricoșător te caută pe tine.

Știu. Mi-a zis domnul Ce. De-asta trebuie să mă lași să plec!

Nu! Domnul Ce nu e cine spune că e.

Înțelegi? Te minte. Monștrii lucrează pentru el.

De asta te-am adus în hambar.

Am zis că e un loc sigur, dar ne-a găsit.

Trebuie să te mutăm iar, să nu te poată găsi.

Dacă te dezleg, cooperezi și vii cu noi?

Te rog?

Perfect!

Ești un copil foarte curajos, Derek. Vreau să știi asta.

Foarte…

- Vrăjeală! - Mamă!

- Lasă-mă! Dă-te de pe mine! - Derek, te rog!

- Ușa! Închideți ușa! - Ajutor!

Dă-mi drumul! Lasă-mă!

- Rămâi jos! - Dă-te!

Ajutor! Sunt răpit!

Pleacă de lângă mine! Dă-mi drumul!

Mamă, funia! Adu funia!

Dă-mi drumul! Mănâncă pământ!

- Să te văd, jegosule! - La dracu'!

Frate, nu te minte!

Domnul Ce e un tip oribil. El a trimis monștrii după tine.

Suge-o pe asta grasă!

Isuse! Ce?

- Te-ai condamnat la moarte, jegosule! - Psihopato! O să fii închisă!

- Vine un monstru! - Te ajutăm!

Derek, te rog!

- Trebuie să cobori! - Nu ascult!

Înapoi!

Dacă îl vrei, trebuie să treci de mine!

Da, l-am lovit!

E dincolo! Vine spre noi!

- Ce faci? Trebuie să întorci! - Un portal e ca un Bopper, nu?

- Ce? - Pe-afară e crocant și dur.

Dar înăuntru e ceva lipicios și cremos.

Frate, ce tot spui acolo?

Cu destulă viteză, fac o gaură în portal

și-l urmărim la el acasă, în Lumea Răsturnată.

- Până la bârlog. - Pierd semnalul!

- Nu-l urmărim dacă ne zdrobim! - Nu ne zdrobim, e un Bopper!

Dispare!

Fă-o!

- Doamne! - Isuse!

- Doamne! - Știu ce fac!

Dumnezeule!

- N-o să meargă. - Nu reușim!

- Nu e un Bopper. Oprește! - Mai încet! Isuse!

- Rahat! Doamne! - Țineți-vă!

Am reușit!

Semnalul?

- E puternic! - Dumnezeule!

Te-am prins, nenorocitule! Te-am prins!

Will!

Sunt aici, Will. E în regulă.

Ești cu mine. Sunt lângă tine.

Sunt lângă tine, scumpule.

MAGUL

Hockety-pockety?

Da, exact!

Hockety-pockety wockety wack Sus, jos și bric-a-brac…

Vin imediat, băiete. Aproape am terminat!

Liniște!

Jelly!

- Alan Miller? - Scuze, despre ce e vorba?

Despre fiica dv., domnule.

POLIȚIA MILITARĂ

CIMITIRUL ROANE HILL

O ia pe scurtătură, prin cimitirul Roane.

- E granița districtului. - Nu obosește?

Din păcate, exact opusul. Cred că accelerează.

- Ce? - Pierd semnalul.

Cred că glumești!

- Mai repede! - Să vedem.

Henderson, vorbește cu mine. Ce vezi?

- Henderson, ce… - Sunt interferențe.

- Ce importanță are? - Nu aud semnalul.

- Ascultă bine! - Cum adică?

- Iei tu căștile? - Eu conduc!

Condu. Eu mă ocup de navigație.

- Ce e asta? - Nu știu.

Steve, încetinește.

E înaintea noastră sau nu?

- Steve! - Steve, ai grijă!

- Steve, ai grijă! - Rahat!

Jonathan, sunt mama. Răspunde-mi, te rog. Terminat.

Jonathan, răspunde, te rog!

Jonathan, Nancy, Dustin, aici Joyce. Vă rog, răspundeți!

Bună!

Ai dat de ei?

Măcar așa știm că au trecut dincolo. Vrei să vezi unde se duc?

- Ce reprezintă? - Nu știu.

Dar am simțit că e ceva important pentru el.

- Pentru domnul Ce? - Numele lui adevărat e Henry.

Zis Vecna.

Și Unu.

Sunt prea multe nume!

Taci și ascultă, jegosule!

Am simțit că nu voia să fiu acolo.

Nu trebuia să văd asta.

N-ai fost niciodată atât de aproape de mintea colectivă. Erai la câțiva pași.

Uneori, la Squawk, când semnalul e prea puternic,

se supraîncarcă tot sistemul.

Cred că asta a fost, o supraîncărcare.

Nu doar ai accesat mintea colectivă. Ai ajuns în centrul de control.

Și Holly? Unde era Holly?

Holly… Holly era…

Era lipită de un fel de țeapă.

Devenise parte din ea cumva, parcă țeapa îi făcea ceva.

Erau și alții.

Încă trei.

Credeam că îl vrea doar pe jegos.

Așa ziceam și eu. Dar numai el a fost lângă mine.

O sincronizare fortuită.

- Ai auzit? Fortuită. - Nu știu ce înseamnă.

Chiar nu-mi plac țepii în plus.

Prima dată, Vecna o ia pe Holly. A doua oară, încă trei.

E pus pe treabă. Și vrea să mai ia.

Încă opt, dacă desenul e bun. Doisprezece în total.

Ce vrea să facă cu ei?

- Și de ce copii? - De ce 12?

Nu știu, dar trebuie să-l oprim,

ca Dustin și ceilalți să poată ajunge aici, la Holly.

Dacă am ști pe cine caută, i-am putea scoate din Hawkins.

- Departe de Vecna. - Ați uitat de carantină?

- Asta nu e tot! - Mai e o problemă!

Pe drum, niște soldați au urcat-o pe Debbie Miller într-un autobuz cu copii.

I-am urmărit două străzi. I-au luat și pe alții.

Nu cred că îi duceau la școală.

Nu numai Vecna îi vrea pe copii.

Unsprezece era la familia Wheeler când a fost luată Holly.

După 24 de ore, avem încă trei copii dispăruți.

În Hawkins, sunt 73 de copii cu vârsta între nouă și zece ani.

Dacă tiparul e valabil, următoarea țintă va fi din grupul ăsta.

Credeți că Unsprezece i-a luat pe copii?

În ce scop?

Să-i ucidă, să-i protejeze… Scopul nu contează.

Unde sunt ceilalți copii?

Ajung imediat la Mac-Z. Vreau să fii și tu acolo.

- L-aș căuta pe lt. Akers. Dacă îl găsesc… - O să găsești un om mort.

Du-te la Mac-Z, dle colonel. E un ordin.

Dnă general-maior!

Cu tot respectul, acești copii sunt în pericol.

A-i folosi ca momeală pare cel puțin…

Cum, sergent?

O nesăbuință.

E o nesăbuință dacă nu reușești să-i protejezi.

Îmi spui că nu-i poți proteja, sergent?

Nu, doamnă.

Bine.

Iartă-mă că te-am speriat.

N-am văzut pe nimeni de foarte mult timp, așa că…

M-am entuziasmat.

Vestea bună e că rana nu pare adâncă.

N-ai nevoie de copci.

Dar ustură, nu?

Să știi că poți vorbi cu mine.

Nu mușc.

Îți amintești de mine, nu?

Am fost la tine acasă. De multe ori.

Ești Max! Max Mayfield.

Mergi cu skateboardul și ai un walkman.

- Asta sunt. - Dar…

Cum de sunt aici, deși sunt în comă la spital?

E o întrebare rezonabilă.

Hai să mergem! Nu suntem în siguranță.

- Unde mergem? - Acasă la mine.

Nu pot merge departe. Îl caut pe Henry.

- Îl știi pe Henry? - Da.

Mi-a lăsat un bilet. Vezi? A zis să ne întâlnim aici, la semnul X.

- Are probleme cu monștrii. - Henry are probleme, dar nu cu monștrii.

- Dar uite! Aici scrie… - Știu ce scrie.

De unde știi? Scrie să mă grăbesc!

Holly, știu, fiindcă nu Henry l-a scris, ci eu.

Nu înțeleg.

Îmi pare rău.

N-am vrut să mint. Dar trebuia să mă asigur că vii aici.

- Ești dintre ei, nu? - Care „ei”?

- Monștrii. - Arăt a monstru?

Nu știu. Te puteai deghiza. Ai haine ciudate și ești în comă.

Bine.

Ar ști un monstru că fratele tău a vrut să-și facă creastă,

dar sora ta l-a oprit

și l-a salvat de la cea mai mare umilință socială