The Jonsson Gang (Se upp för Jönssonligan)

Dedicat Birgittei, lui Björn, Gösta și Ulf

MUZEUL NORDIC

OBIECT DE METAL FINLANDA, 1918

DIRECTOR

1736…

Ce… Coroana regală a Finlandei!

La muzeul meu.

E aproape miezul nopții și vremea pentru Ora dorințelor la P4 Stockholm

cu regele nopții, Hasse Eldemar.

Ascultă cineva?

În cazul ăsta, ești binevenit să ni te alături de-a lungul nopții.

Doamne, e Ora dorințelor! Era să uit.

„23:59 - pornește radioul.”

Nu, pornește-l, normal.

…melodiile pe care vrei să le asculți.

Sună-ne la 08-21 30 50.

…printre florile din parcul Pontonjär,

în aceste vremuri de euforie.

În curând e solstițiul de vară, în mod incredibil.

Un eveniment suedez autentic. În scurt timp…

Așa e.

…la concertul de la miezul nopții din sala Kulla din Norrköping.

Salut!

Ultimul, ca de obicei. Nu ești fericit acasă?

Rămâi pe baricade.

E timpul pentru prima dorință a ascultătorilor.

- E o persoană cunoscută. - Da, sunt Margit Vanheden.

Bună, Margit!

- Cum e la Stora Essingen în noaptea asta? - E rău.

Salut, cățel!

Durerea e atât de puternică, încât îmi târăsc picioarele când merg.

Cred că e cumplit să te doară brațele și picioarele.

Nu, sunt șoldurile.

- Așa e, ai artroză. - Isuse!

Nu, Gösta e cel cu artroză.

Gösta e cel cu artroză!

- Da. - Mă gândeam eu.

Medicii au spus că n-are rost să mă opereze.

Familia Vanheden pare blestemată.

- Băiatul meu, Ragnar… - Mamă!

Mereu a avut probleme cu urechile, bietul de el.

…ȘI NU SPUNE CĂ EȘTI MAMA LUI RAGNAR!

Ești gata? Asta e.

Gata.

Fir-ar!

Ce…

Cum ai intrat?

- Sickan! - Da.

Repede!

Tiribombele…

Să ascultăm o melodie?

- Se pare… - Ce-ți place să asculți?

„Ska du med ud å fisk” a lui Gitte Hænning.

Bună seara!

- Am bătături… - Pudră de talc.

Jeje a căutat în arhivă și ți-a găsit melodia.

O melodie veche de pe tărâmul cârnaților roșii.

„Ta' med ud å fisk” a lui Gitte Hænning.

- Distracție plăcută, Margit! - Ce tot spune?

Unu, doi, trei, patru.

- Capra-neagră. - Iată!

- Doris. - Aici.

- Aerisirea. - Unu, doi, trei. Unu, doi…

Unu, doi, trei.

Bine.

Vin!

Acum.

Ultimele informații din trafic.

Probleme pe strada Lidingö. Conduceți cu grijă. Poliția e pe drum.

În mijlocul melodiei.

Strada Lidingö. Înspre est, spre Ropsten.

Conduceți cu atenție și încetiniți.

Sickan! Suntem unde trebuie. Îl pornesc iar.

Poți să cobori. Pornesc tiribombele și îl păcălesc pe paznic.

- Vin și eu. - Da.

Sosesc!

Bun-venit în pușculiță!

Să pornim tiribombele!

- Ce naiba… - Strada Lidingö.

Potrivit poliției, e un câine liber,

care se distrează cu un cârnat pe banda vestică. Aveți grijă!

S-o ascultăm de unde am rămas!

Ce… Sickan e cu tine?

- Ce naiba? Sunt monede vechi. - Sickan e aici?

Trebuie să fie. Plec.

- N-au nicio valoare. - Plec.

Trebuie să fie și el.

- Nu. - Stai!

- Nu încă. - Sickan n-a venit. Harry!

Ce naiba…

- Harry! - Nu, nu!

Alo! Stați!

Harry!

Harry!

Calmează-te! Mă mișc cât pot de repede.

Stai!

Asta e.

Nu uita pisica.

Pis, pis, pis!

- Dar n-am urcat. - Sickan n-a urcat!

Tâmpitul!

Tu! Stai!

Așteaptă!

Alo!

Doamnelor și domnilor, ne apropiem de Helsingborg.

Magazinul duty-free se închide. Vă rugăm să părăsiți imediat cabinele.

Debarcarea se va face pe la tribord.

- Regina Wall? - Urcă!

ÎNCHISOARE

Timpul zboară, Klockan.

99 de zile, 23 de ore și 59 de minute.

Vine, vine.

Sickan!

- Arăți grozav. Ai făcut mișcare? - Nu.

- Sickan, Sickan, Sickan… - Felicitări!

- O îmbrățișare și un pupic. - Ce e asta?

Sunt 14 jeleuri. Te-am luat de aici de 14 ori.

Nasol, Sickan! Ai fost prins de atâtea ori?

Nu, ar trebui să fie 13 jeleuri. Am ajuns la închisoare de 14 ori,

dar m-ați luat doar de 13.

N-am vrut să ratăm finala Cupei Mondiale. Așa.

Un balon roșu și niște izmene

Patru beri tari și una slabă Cotlet de porc și dansăm o noapte

Ce zici de asta?

Ai avut colegi de celulă interesanți?

Nu, unul vindea medicamente-miracol bătrânelor.

Unul comisese fraudă cu carduri de credit.

Iar un profesor de sport din Tumba descărcase filme pe computer.

O glumă. Nu erau hoți și bandiți adevărați.

Nu, profesioniștii ca noi țin de domeniul trecutului.

- N-ai idei noi? - Nu.

- Ce ușurare! - Bine.

Nu de la colegii de celulă.

Dar am petrecut mult timp în biblioteca închisorii.

Am împrumutat o carte, Pro Finlandia.

- Ce fel de carte e? - Despre istoria Finlandei.

În carte e o descriere

a locului în care se află coroane de 32 de milioane.

- 32 de milioane? - E drăguț.

- Hassan, o iei pe Myran? - Slim, faci baie.

Nu avem apă.

Nu s-a schimbat nimic aici.

Nu e adevărat. Nu mai avem curent de 12 săptămâni.

Furăm curentul de la clubul de iahting.

Nu e sustenabil. Nu putem trăi așa.

Marți, s-a spart țeava de apă. Am folosit șampon uscat toată săptămâna.

- Cina în zece. - Și turnul de management într-o oră.

N-o să fie distractiv.

Ai întrebări?

Mă gândesc la donația pentru muzeu.

N-am discutat despre sumă.

Vrei să știi câți bani o să investim.

O să ceri iar finanțare de la stat?

Anul trecut, am primit 117.605.000 de coroane.

Dublăm suma.

Prostii!

- Salut, dle director! Bine ați revenit! - Mulțumesc.

Te rog, părăsește zona.

Cina e pe masă.

Cât am putut ne-am distrat Acum, e vremea de mâncat

Haleală, haleală, haleală!

- Ce e asta? - Spaghete bolognese.

- Ragnar, nu vrei? - Nu, mănânc acasă.

Mama a făcut jambon. Nu pot să merg acasă deja sătul.

- Când te muți? - Trebuie să ne mutăm?

E ultima noastră masă aici.

O să fie ca în rai.

Ședință în zece minute. Repet, ședință în zece minute.

Imaginea 44…

Am putea s-o facem acum.

N-am răbdare să ascult tot planul.

Începem cu ce avem de spus.

De ce nu începe Sickan?

Iată programul!

Ar trebui să mai așteptăm.

Ce așteptați? Vanheden, pornește-l.

- Harry, vorbește cu el! - Sigur, dar mai târziu.

Am un plan.

Un plan fantastic, genial.

Poate cel mai ingenios plan pe care l-am avut vreodată.

Prima imagine.

Mai repede.

Finele secolului 12.

Suedia, condusă de Sfântul Eric, se află într-o cruciadă violentă

pe un tărâm care nu are nici rege, nici steag,

dar care va deveni cunoscut drept Finlanda.

În pădurile din Karelia, satele ard,

iar o fetiță care se ascunde sub o piele de oaie

vede cum familia ei e omorâtă de către soldații suedezi.

Bunica ei își folosește forțele să desprindă

comoara familiei de pe perete.

Un instrument muzical, kantele.

„Să ne ardă satele și să ne omoare familiile!

Dar sunetul de kantele nu va muri. Fugi, copilă!”

Fata fuge acum cu kantele în brațe

prin pădurea întunecată, cu zgârieturi pe față.

Aude soldații și lătratul câinilor.

Aleargă, dar se împiedică de o rădăcină și cade

în zăpada adâncă.

E gata să renunțe, când…