Oderbruch

Kai, ești bine?

Vino aici.

Kai?

Kai!

Kai!

Kai?

Kai!

Kai!

Ce nu te omoară instant, se vindecă mai greu dacă bei sânge.

Am curățat arma. Acum te poți sinucide dacă vrei.

Dar adevărul va muri cu tine.

Sau îți poți asuma ce ai făcut.

Ai distrus multe vieți. Acum ai ocazia să salvezi câteva.

Expunerea cadavrelor nu ajunge. Nu sunt destule indicii.

Tot ce au până acum, implică pe tata și Powder Paul.

Cealaltă familie, tâmplarul și tatăl lui, ei nu se opresc din a face crime.

Mă poți ajuta să aflu cine sunt!

Vom duce la sfârșit ce ai început. Împreună!

Asta ți-ai dorit!

Cartea cu reguli... ai vreuna pe aici?

POEZIE FĂRĂ NUME, UN POEM NECUNOTSCUT

Oderbruch - S01E06 „Marele Vânător”

Unde-i scrisoarea? Așteptați afară și nu lăsați pe nimeni să intre.

Unde-i?

De ce ai făcut asta? De ce n-ai returnat scrisoarea?

- Dacă-i adevărat? - E doar o glumă.

N-ai simțul umorului. De când sunt aici, n-a dispărut nimeni.

Dar dacă nu faci cum îți spun, vei dispărea curând.

Așa mult vă place aici încât nu observați nimic greșit?

- Dacă nu-ți place, poți pleca. - Dă-mi scrisoarea înapoi.

- Vreau să aflu ce-a pățit Katia. - Lasă prostiile.

Nu vei afla nimic. Din cauza ta o să fim dați cu toții afară.

Vrei să te joci cu mine?

Ai dreptate.

Îmi place aici și nu-mi vei strica situația.

- Rana trebuie suturată. - Știu.

Te pot ajuta.

Nu-ți face griji...

Am băut destul sânge.

Ai citit-o?

„Semnul sângelui este gravat pe fiecare țăruș...”

Așa-și marchează teritoriul Marele Vânător.

„Puritatea domnește, alteța are sânge nobil.”

Tatăl tâmplarului este Marele Vânător?

Exact. Dar n-am aflat cine e.

Două victime au apărut în Krewlow în 1947.

Tata se presupune că avea 22 de ani și a fost suspect.

Dar n-a fost nimic mai mult. Și a mai fost un al doilea suspect.

Dar nimeni nu știe cine e.

Nu sunt înregistrări, de parcă urmele i-au fost șterse.

L-am întrebat pe tata despre al doilea suspect.

Și pentru prima dată... am văzut frică-n ochii lui.

Cel de-al doilea suspect din 1947 este Marele Vânător.

„Fără urmă de-ndoială, puterea o are cel mai pur.

Oprește orice foc amenințător înainte să se aprindă.

Când flăcările îl cuprind, va fi detronat.”

Trebuie eliminat prin foc. Așa-și pierde titlul de Mare Vânător.

Și focul...

suntem noi doi.

Cum vrei să începem căutările după tâmplar și tatăl lui?

Ce zici de August Conrady?

L-am văzut de două ori și de fiecare dată a fugit.

Atunci când l-ai lovit, a stat patru luni în spital.

N-a existat nicio consecință.

August are trei frați mai mari. Poate fi unul din ei tâmplarul?

Tatăl lui e mort.

- De unde știi? - I-am văzut mormântul.

Și eu l-am văzut pe al tău.

Când ai nevoie iar de sânge?

Sunt bine momentan. Ce vei face acum?

Merg să-l văd pe Marek Gorski.

Sigur a spus tâmplarului unde mergem.

Și la August Conrady. Trebuie să vorbesc cu el.

Una din reguli e să nu rupi regulile din carte.

Nu trebuia să facă acel morman de cadavre.

Aici căsuța vocală a lui Adrian Demko. Lasă un mesaj.

Adrian. Spune-mi dacă a apărut Marek.

- Vino aici. - Lasă-mă!

- Vreau să te ajut, Adrian. - Nu m-a ajutat nimeni în 20 de ani.

- Nu trebuie să începi acum. - Unde-i Marek?

Nu știu unde-i nenorocitul. Am făcut pe mine.

Vino, Adrian.

- Pleacă! Lasă-mă! - Vino aici!

- Lasă-mă, voi fi bine! - Treci aici. Da, știu.

Ai grijă.

Ai fost puțin fericit când mi-am distrus picioarele.

Ai avut-o pe Maggie doar pentru tine.

Mereu ai crezut că ești mai bun decât mine.

Prea stilat pentru o viață aici.

Dar vrei să-ți spun ceva?

Ești la fel de mizerabil și neînsemnat ca mine.

Nu vei scăpa niciodată de aici.

Tatăl tău a procedat bine.

A găsit singurul mod de scăpare.

În final, niciunul dintre noi n-a avut-o pe Maggie.

Goldhofer vrea să-ți vorbească.

Poți discuta diseară cu el. Când terminăm noi cu el.

Mersi.

Unde? Cu cine?

- Luând totul în considerare... - Doar spune-o.

N-a fost nicio influență externă. Tatăl tău s-a sinucis.

A avut cel mai înalt rang în poliție de zeci de ani. Asta ridică suspiciuni.

Știi ce înseamnă asta. Trebuie să ne înțelegi...

Nu știu dacă sinuciderea e legată de problema curentă și...

nu mai pot lucra la caz.

- Pot ajuta. - Și-o vei face.

Ca martor.

Nu-i strict legat doar de relația cu tatăl tău.

Se pare că ești prieten cu martora Magdalena Kring.

Acest lucru îți întunecă judecata.

Mai câteva lucruri acasă la tata. Pot merge să le iau?

Din pacate va trebui să-l lași aici. Face parte din investigația. Scuză-mă.

Nu-i personal, Roland. E doar muncă.

Unde-i mama?

Ne-a... părăsit.

Când se întoarce mama?

Bună ziua.

Marek Gorski?

Marek?

Scuză-mă, caut fata asta. A fost p-aici?

Să mergem, vom întârzia.

Cine ești? Ce cauți aici?

N-ai voie aici. Asta-i proprietate privată. Pleacă!

Ne-am cunoscut pe tren. Îți amintești?

Îmi caut prietenul, Marek Gorski. Îl cunoști?

V-ați întâlnit acum câteva zile la benzinărie.

Înalt, slab, 1.70, tuns scurt, barbă mică.

Sigur? A vorbit cu tine.

Are poze cu tine și cu ceilați la el în caravană.

Ai vreo idee de ce?

- Te pot întreba cine ești? - O prietenă.

- Când l-ai văzut ultima dată? - Ilona, nu spune nimic. O cunoști?

Marek Gorski. Îl cunoașteți? Trebuie să-l găsesc.

Vizitele necesită programare. Pleacă! N-ai ce căuta aici.

- Nu mă atinge! - Ești ilegal aici.

Dacă nu pleci, voi chema poliția. Vino, urmează-mă.

Avem reguli stricte.

Dacă vrei să vizitezi pe cineva, trebuie să faci o cerere oficială.

E-n interesul elevilor noștri.

Cunoști pe cineva numit Marek Gorski?

Scuză-mă, cine ești și ce cauți aici?

Cine-i acest Marek Gorski?

Noi nu vorbim cu străinii. Te rog să respecți regulile.

Și Katia Czernik? O fostă elevă?

De unde știi numele?

Numele-i scrijelit pe noptiera mea.

Mobila-i second-hand.

Am o memorie bună și aici n-a fost nicio Katia Czernik.

Ai multe de învățat.

Ce cauți aici? Pleacă.

- Poliția-i aici. Dacă... - Am nevoie de ajutorul tău.

M-au dat afară de la caz din cauza ta.

Am venit să-mi iau lucrurile.

După înmormântare plec acasă. Nu te mai pot ajuta.

Ard cutia cu dosarele lui Kai.

- E ultimul lucru ce-l fac pentru tine. - Roland, am nevoie de tine.

Îmi pare rău.

Asta am nevoie să-mi spui.

Îmi pare rău. Nimic mai mult.

Sau poate câteva propoziții de genul:

„Roland, îmi pare rău c-am renunțat la copilul nostru

fără să-ți spun ceva.”

„Când se va termina totul, vom vorbi.”